„Suntem obișnuiți să ne comportăm ca niște domni”: Lavrov – despre vizita șefului CIA și încheierea operațiunii militare speciale

Lavrov: Moscova este pregătită să ia în considerare noi abordări pentru soluționarea conflictului din Ucraina

Rusia și SUA păstrează tăcerea cu privire la detaliile vizitei la Moscova a șefului CIA, John Ratcliffe, deoarece activitatea serviciilor secrete, la fel ca cea a diplomaților, se desfășoară adesea „în liniște”, iar detaliile „prea sensibile” nu sunt dezvăluite. O astfel de explicație a oferit-o într-un interviu acordat agenției RBC ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. El și-a exprimat convingerea că în Occident crește iritarea din cauza comportamentului președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a evaluat, de asemenea, politica prim-ministrului Armeniei, Nikola Pașinian. Vă oferim, cititorilor, o prezentare detaliată a interviului, pregătită de portalul rtvi.com.

Despre vizitele șefului diplomației Vaticanului și a directorului CIA

Potrivit lui Lavrov, sosirea la Moscova, practic în același timp, a șefului diplomației Vaticanului, Paul Gallagher, și a șefului CIA, John Ratcliffe, demonstrează dorința acestor părți de a purta un dialog cu Rusia.

Ministrul de Externe a subliniat că între el și arhiepiscop „nu au existat secrete”: Vaticanul face apel la încheierea cât mai rapidă a conflictului din Ucraina și este dispus să participe la soluționarea problemelor umanitare.

Ministrul a relatat că, după discuția cu el, Gallagher a promis să transmită semnale Ucrainei cu privire la faptul că „nu este bine” să se interzică limba rusă și Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică, încălcând astfel drepturile omului, inclusiv cele religioase.

Lavrov și-a exprimat regretul că, în niciuna dintre propunerile privind soluționarea conflictului, „nimeni, nicăieri <…> nu menționează nici limba, nici religia, nici drepturile omului”. După cum a subliniat șeful Ministerului Afacerilor Externe, aceste chestiuni nu pot fi doar o parte a pachetului de negocieri.

„Aceasta este o obligație care trebuie îndeplinită fără nicio condiție de către Ucraina, iar voi, cei care o conduceți și cei care o administrați, purtați responsabilitatea directă pentru aceasta”, a spus el.

Lavrov a criticat, de asemenea, apelurile Occidentului la înghețarea conflictului din Ucraina de-a lungul liniei frontului. Potrivit interlocutorului RBC, o astfel de abordare nu va duce la o pace pe termen lung. În plus, Kievul și Europa nu recunosc oricum ca parte a Rusiei teritoriile aflate sub controlul acesteia, a subliniat el.

Occidentul are nevoie de încetarea focului pentru a încerca să restabilească granițele din 1991 și pentru a desfășura „forțe de stabilizare” în regiunile controlate de Kiev, a adăugat Lavrov.

Referindu-se la vizita lui Ratcliffe, Lavrov a menționat că nu a participat la întâlnirile cu acesta. În același timp, ministrul a explicat că „nu este nimic neobișnuit” în faptul că colaborarea la nivelul serviciilor speciale, la fel ca și la nivelul diplomației, se desfășoară în mare parte în spatele ușilor închise, „în liniște”.

În special, diplomații nu dezvăluie detalii „prea sensibile” care se află în curs de elaborare, deoarece „este important să nu se compromită eventualele compromisuri și consensul”.

Comentând ipotezele privind motivele vizitei șefului CIA, Lavrov a confirmat că, pe 14 august — cu o săptămână și jumătate înainte de sosirea acestuia — Moscova a transmis către Washington, pe canale diplomatice, o solicitare de a explica modul în care Statele Unite ajută Ucraina să lanseze atacuri asupra infrastructurii economice a Rusiei.

„Când apar astfel de informații [despre ajutorul american acordat Kievului], le transmitem calm, pe canale diplomatice, către Departamentul de Stat și solicităm confirmarea veridicității acestora. Nu am primit încă niciun răspuns”, a declarat șeful Ministerului Afacerilor Externe.

Anchorage și acordul „ca între băieți”

În cadrul interviului, Lavrov a menționat Anchorage — locul unde a avut loc singurul summit între președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, după revenirea lui Trump la Casa Albă. Potrivit ministrului, la acea vreme, propunerile Washingtonului privind proiectul acordurilor de pace dintre Federația Rusă și Ucraina „conțineau anumite nuanțe de compromis, dar care se bazau pe realitățile de pe teren”.

El a povestit că, în cadrul întâlnirii, Putin a citit propunerea americanilor punct cu punct și i-a întrebat pe cei prezenți, inclusiv pe trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff: „Steven, am expus corect acest lucru?”

„Acesta a dat din cap afirmativ și a confirmat totul. Iar după ce tot ce a fost citit a fost confirmat ca fiind poziția lui Trump, Putin a spus: „Donald, există unele nuanțe, dar accept propunerea ta în întregime. Suntem pregătiți”. Dacă asta nu este un acord și o înțelegere, atunci nici nu știu ce înseamnă o înțelegere”, a remarcat Lavrov.

Însă, după summitul NATO (din 7 iulie 2026 – n.r.), șeful Departamentului de Stat, Marco Rubio, a declarat că SUA „sunt fără echivoc de partea Ucrainei și, în general, la Anchorage nu s-a întâmplat nimic”, a continuat ministrul de Externe. El a subliniat că acest lucru ilustrează încă o dată „modul în care se ajung la înțelegeri rușii și modul în care se ajung la înțelegeri în Occident”.

La întrebarea dacă Rusia nu ar fi trebuit să fie mai insistentă, Lavrov a răspuns că „acesta nu este stilul nostru”.

„Suntem obișnuiți să facem lucrurile, s-ar putea spune, în mod nobil, s-ar putea spune, în stil de băieți, ceea ce, în esență, înseamnă același lucru”, a declarat el.

Lavrov a reamintit că, în urmă cu o lună, Rubio a declarat că este necesar să se găsească noi abordări pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Partea rusă este pregătită să asculte noi propuneri, dar, în același timp, continuă să „lucreze pe teren”, a subliniat șeful Ministerului Afacerilor Externe.

Despre punctele forte și punctele slabe ale lui Trump

Ministrul a subliniat că la Moscova se „apreciază” în continuare poziția lui Trump însuși, care a început să conducă o politică diferită de cursul predecesorului său, Joe Biden, și „a început să privească cauza fundamentala (a conflictului ucrainean – n.r.)”.

La o întrebare de precizare, dacă schimbarea de poziție de după Anchorage nu este o dovadă că Trump „nu este atât de puternic pe cât vrea să pară”, Lavrov a răspuns cu o metaforă sportivă.

„Am discutat de câteva ori cu președintele SUA <…>, dar nu am jucat golf cu el, așa că nu pot evalua forța loviturii. Deși mi s-a spus <…> că este un jucător foarte bun”, a spus șeful Ministerului Afacerilor Externe.

În ansamblu, potrivit evaluării sale, SUA regretă că „puterea lor, odinioară nelimitată, devine o amintire a trecutului”.

Despre cine pe cine „îl depășește” pe frontul ucrainean

Lavrov a constatat că Marea Britanie joacă „cel mai negativ rol” în conflictul din Ucraina și are „întotdeauna o atitudine puțin arogantă” față de națiunea anglofonă de peste ocean.

La întrebarea dacă britanicii reușesc să-i depășească pe americani „pe frontul ucrainean”, el și-a exprimat opinia că „acolo Zelenski îi depășește pe toți”.

„Acolo nici măcar nu e nevoie de politicieni atât de rafinați precum britanicii. Uitați-vă: Zelenski pur și simplu îi conduce pe toți”, a spus șeful Ministerului Afacerilor Externe, amintind de scandalurile de corupție de amploare din Ucraina.

Despre „iritarea” față de ucraineni

Șeful diplomației ruse consideră că în Europa „există o iritare legată de ucraineni, care <…> se comportă acolo de parcă ar fi stăpânii”. Printre altele, aceștia creează probleme polonezilor în domeniul ocupării forței de muncă, a subliniat el.

„Merită menționat și comportamentul [președintelui Ucrainei, Vladimir] Zelenski, care călătorește prin lume cu atitudinea că toți trebuie pur și simplu să-l asculte și să-i îndeplinească ordinele. Iritarea legată de acest lucru se acumulează”, și-a exprimat opinia Lavrov.

În același timp, el s-a îndoit că cineva îl va opri direct pe Zelenski. Rusia nu ar trebui să se bazeze pe acest lucru, dar nici nu trebuie să cedeze în fața încercărilor conducerii ucrainene, susținute de europeni, de a destabiliza societatea prin atacuri asupra rafinăriilor de petrol și a marketplace-urile, a declarat Lavrov.

„Este vorba despre un număr imens de obiective care nu au nicio legătură cu potențialul militar. Iar Occidentul păstrează în mod rușinos tăcerea”, a reproșat el.

Despre relațiile cu Armenia

Referindu-se la cerințele Rusiei adresate Armeniei de a organiza, în cel mai scurt timp posibil, un referendum privind alegerea între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), Lavrov a concluzionat că premierul Nikol Pașinian nu are suficientă încredere în propriul său popor.

Ministrul a reamintit că Pașinian nu se grăbește cu acest referendum și a declarat recent că acesta ar fi oportun abia după depunerea cererii oficiale de aderare la UE.

„În opinia mea, acest lucru demonstrează o încredere nu prea mare în alegătorii armeni și în poporul armean. Tocmai trebuie să se arate o alegere sinceră — între ce alegi, neuitând cum trăiești acum, când în ultimii trei ani volumul schimburilor comerciale a depășit 6 miliarde de dolari, iar într-un singur an a ajuns chiar la 12 miliarde de dolari, iar țara s-a dezvoltat datorită UEEA”, a prezentat cifrele ministrul.

El și-a exprimat convingerea că, din partea Rusiei, „s-a făcut totul” pentru a menține legăturile cu Armenia. În special, republica beneficiază de participarea la UEEA și cumpără din Rusia resurse energetice de 3–4 ori mai ieftine decât în UE.

Lavrov a remarcat că declarațiile unilaterale din partea Erevanului, fără discuții prealabile cu Rusia — de exemplu, privind concesiunea căii ferate din Caucazul de Sud — provoacă rușilor, inclusiv șefului Ministerului Afacerilor Externe însuși, „emoții puternice”.

Ministrul și-a exprimat speranța că „economiștii buni” din Armenia vor înțelege și vor transmite autorităților faptul că țara nu va avea avantaje economice alături de Europa.

Despre activități subversive și lovituri de stat

În contextul discuțiilor despre Armenia, jurnalistul RBC a menționat că a auzit părerea conform căreia Rusia nu știe să folosească puterea blândă. Lavrov a răspuns că, în prezent, puterea blândă „s-a degradat în mod clar la metode directe de intervenție în afacerile interne” și, în acest sens, Federația Rusă nu o folosește.

Ministrul a explicat că Rusia are, desigur, „experiență în operațiuni de sabotaj încă din perioada antebelică și din timpul războiului (cu Germania fascistă – n.r.)”. Agenții ruși de informații au activat în cele mai diverse țări.

„Dar este vorba, în primul rând, de culegerea de informații, înțelegeți. În ceea ce privește organizarea loviturilor de stat? Nu am învățat să facem asta”, a concluzionat șeful Ministerului Afacerilor Externe.