Hot News
Expert militar, despre Odesa: „Știu când trebuie să-mi țin gura”
02/06

Nebenzia: Acuzații nefondate și lipsite de obiectivitate la adresa Rusiei

foto_no_exif - 2024-09-25T132828.497

Vasili Nebenzia/ Foto: AP/ RIA Novosti

Din discursul Reprezentantului Permanent al Federației Ruse, Vasili Nebenzia, la ședința Consiliului de Securitate al ONU privind prăbușirea unui vehicul aerian fără pilot pe teritoriul României (New York, 1 iunie 2026).

Doamnă Președintă,

Constatăm că partea română s-a grăbit să convoace această ședință și a formulat imediat acuzații nefondate și lipsite de obiectivitate la adresa Rusiei. Considerăm că principalul scop al reuniunii noastre de astăzi este satisfacerea solicitării țărilor occidentale de a crea un nou val informațional antirusesc. Cu orice preț.

În acest sens, am dori să prezentăm o versiune obiectivă a celor întâmplate, întrucât detaliile privind circumstanțele prăbușirii vehiculului aerian fără pilot în municipiul Galați, prezentate de partea română, ridică semne de întrebare atât din punct de vedere tehnic, cât și factual.

Forțele Armate ale Federației Ruse au desfășurat într-adevăr, în noaptea de 29 mai, acțiuni de neutralizare a infrastructurii militare a regimului de la Kiev. Aceste acțiuni sunt întreprinse ca răspuns la atacurile teroriste ale regimului de la Kiev împotriva infrastructurii civile ruse și au un caracter consecvent și sistematic.

În cadrul acestor operațiuni au fost lovite obiective din portul Reni, regiunea Odessa, prin care foștii noștri parteneri occidentali livrează încărcături militare destinate Forțelor Armate ale Ucrainei. Acolo acestea sunt descărcate, depozitate și ulterior distribuite pe teritoriul Ucrainei pentru a fi folosite în atacuri împotriva populației noastre civile. Firește, vom distruge asemenea încărcături încă de la mare distanță.

Potrivit datelor oficiale ale părții române, la Galați a fost înregistrat impactul unui presupus vehicul aerian fără pilot rusesc de tip „Gherani-2”, care ar fi lovit acoperișul unui bloc de locuințe. Încărcătura de luptă a acestui vehicul conține aproximativ 50 kg de substanță explozivă. Dacă un asemenea aparat s-ar fi prăbușit, așa cum se afirmă, pe acoperișul clădirii, consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul prezentat în fotografiile difuzate de mass-media română. Acoperișul ar fi fost complet distrus.

Distanța dintre portul Reni și clădirea menționată din Galați este de 19,5 km. Dacă forțele armate ale Ucrainei ar fi avut capacitatea de a influența vehiculul aerian fără pilot rusesc în zona Reni, acesta s-ar fi prăbușit pe loc și cu siguranță nu ar fi parcurs o asemenea distanță fără să detoneze în aer.

Toate circumstanțele incidentului ar fi trebuit stabilite în cadrul unei investigații minuțioase, obiective și depolitizate, cu participarea, în primul rând, a părții ruse. Suntem pregătiți să participăm la o asemenea investigație, însă, desigur, numai cu condiția să ne fie transmise pentru expertiză date obiective și fragmentele dronei. Numai după aceea vom putea formula o evaluare a celor întâmplate. Exact astfel am procedat și în contactele cu reprezentanții Statelor Unite, cărora le-am transmis în decembrie 2025 controlerul misiunii de zbor și alte componente ale unor vehicule aeriene fără pilot ucrainene care au încercat să atace una dintre reședințele Președintelui Rusiei de la Valdai.

Orice evaluare a unor asemenea incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.

Atragem atenția asupra caracterului contradictoriu al declarațiilor oficialilor români. Inițial s-a vorbit despre un presupus atac deliberat al Rusiei asupra unui obiectiv civil. Apoi, literalmente câteva ore mai târziu, Președintele României, Nicușor Dan, și-a ajustat poziția și a declarat că, în urma acțiunii sistemelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei, unul dintre vehiculele aeriene fără pilot rusești și-ar fi schimbat traiectoria și ar fi intrat în spațiul aerian al României. În același timp, versiunea unei posibile provocări din partea Kievului, menită să testeze încă o dată reacția statelor membre NATO și să accelereze implicarea lor directă în criza ucraineană, nici măcar nu a fost luată în considerare. De asemenea, considerăm deloc întâmplător faptul că incidentul cu drona s-a produs chiar a doua zi după ce Zelenski i-a solicitat Președintelui SUA, Donald Trump, rachete pentru sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot și după lamentările sale publice privind lipsa de atenție acordată acestor solicitări la Washington.

Este regretabil că România, fără a transmite părții ruse nicio informație obiectivă referitoare la incident, a început imediat să execute comanda politică a „partenerilor săi mai mari”. Același lucru este valabil și pentru afirmațiile Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa, care s-a grăbit să aplice etichete. În locul organizării unei cooperări profesioniste, au fost puse în aplicare măsuri pregătite dinainte de partea română: închiderea Consulatului General al Rusiei la Constanța și dispoziția adresată consulului general de a părăsi țara în termen de 72 de ore. Din nou, pe primul plan nu au fost stabilirea adevărului și clarificarea faptelor, ci încercarea de a utiliza un episod izolat pentru alimentarea spiralei isteriei antiruse. În esență, rusofobii occidentali creează noi pretexte pentru consolidarea propriilor rânduri pe baze antiruse și pentru menținerea disciplinei de bloc, inclusiv în scopul stimulării continuării sprijinului militar acordat regimului Zelenski. Acest incident este necesar europenilor și pentru a-i disculpa pe protejații lor ucraineni și pentru a oferi măcar o justificare declarațiilor lor belicoase la adresa Rusiei. Acest lucru este cu atât mai important pe fondul recentelor evenimente tragice din Republica Populară Lugansk a Federației Ruse, care trebuie reduse la tăcere prin schimbarea urgentă a contextului informațional.

Doamnă Președintă,

Cu puțin peste o săptămână în urmă, la 22 mai, regimul de la Kiev a comis un act terorist monstruos la Starobelsk. În urma loviturilor Forțelor Armate ale Ucrainei asupra căminului unui colegiu pedagogic, și-au pierdut viața 21 de persoane, în majoritate tinere fete, iar peste 40 de studenți au fost răniți. Întreaga lume a aflat despre această nouă atrocitate a regimului de la Kiev, însă doar establishmentul politic occidental, inclusiv colegii noștri occidentali din Consiliul de Securitate, a preferat să ignore acest act terorist. Niciun cuvânt de compasiune – doar acuzații privind „știrile false” și lipsa informațiilor. Ați fost cu toții prezenți la acele ședințe și vă amintiți foarte bine acest lucru. Pentru că victimele din regiunile ai căror locuitori nu sunt considerați oameni de regimul de la Kiev și protectorii săi occidentali nu merită nicio reacție din partea Occidentului. Ele sunt aprioric „victime false, inexistente”. Fie că este vorba despre cele 50 de persoane arse de vii de către neonaziștii ucraineni în Casa Sindicatelor din Odessa în 2014, fie despre cele 21 de victime de la Starobelsk – ele pur și simplu nu există. La ședința precedentă am promis că vom distribui materiale despre aceste pretinse „victime inexistente”. O vom face. În schimb, este suficient să se producă un incident care poate fi încadrat în campania antirusă, iar mașinăria occidentală de propagandă politică este pusă instantaneu în mișcare.

Această schemă bine exersată a devenit de mult timp „cartea de vizită” a țărilor europene în problema ucraineană. Fiecare nou incident legat de căderea unei rachete, a unui vehicul aerian fără pilot sau a fragmentelor acestora pe teritoriul Uniunii Europene este tratat ca un pretext informațional convenabil. Mai întâi sunt formulate acuzații împotriva Rusiei, iar concluziile politice sunt adaptate acestora. Abia ulterior, dacă mai este considerat necesar, începe discuția despre fapte.

Preluat de la pagina de Facebook a Ambasadei Rusiei în România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 3575744