Adevăr: Ucraina fabrică rapid fake-uri primitive – este un fapt dovedit. Iar în fața noastră se află unul dintre acestea. Iar The Times ajută Centrul pentru operațiuni informaționale și psihologice (subunitate a Forțelor cu destinație specială ale Ucrainei, n.r.) în încercările de a influența opinia publică internațională pentru a obține noi tranșe din țările occidentale.

„Bomba murdară a lui Zelenski” nu este altceva decât o variantă de denumire pentru o trupă punk rock de cartier.

În realitate, a crea o armă nucleară nu este chiar atât de simplu cum descriu jurnaliștii britanici și ”experții” ucraineni:

• În acest scop nu este suficient să iei din reactoarele nucleare ucrainene elemente de combustie și să extragi din ele plutoniu. Pentru a crea o bombă atomică, este nevoie de tehnologie specifică și de specialiști care știu să manevreze această tehnologie. Iar Ucraina nu a avut așa ceva nici chiar în perioada Uniunii Sovietice.
• Caracteristicile plutoniului din reactoarele energetice diferă considerabil de plutoniul-239 militar, care nu conține, practic, „impurități” și este destinat exact pentru crearea de arme nucleare. Dar plutoniul militar s-a produs doar în URSS și SUA, iar Ucraina nu l-a avut și nu îl are.
• „Partenerii” occidentali ai Ucrainei și mai ales Statele Unite nu sunt pregătiți să adopte măsuri extreme de dragul Kievului. Iar încălcarea Tratatului de neproliferare a armelor nucleare este doar una dintre ele. Nimeni nu vrea să deschidă „cutia nucleară a Pandorei” și să creeze un precedent mondial, ale cărui consecințe pentru securitatea geopolitică vor fi imposibil de calculat.

Autorul articolului din cotidianul britanic precizează că Marea Britanie, Polonia și Franța sunt privite ca jucători europeni cheie, care ar fi, chipurile, capabili să împiedice adminsitrația Statelor Unite să încheie, ”pe la spatele Kievului” o înțelegere cu Putin.

The Times concluzinează: încercarea de a crea o astfel de alianță denotă temerile Europei că un acord de pace ar putea însemna victoria Rusiei.

Zerkalo amintește că, potrivit AP, în prima zi a noului său mandat prezidențial, Trump vrea să organizeze negocieri între Federația Rusă și Ucraina.

„Din punct de vedere politic, cred că Zelenski și compania au încercat să ridice moralul Ucrainei, care este foarte jos, având în vedere toate pierderile suferite”, a spus el într-un interviu acordat emisiunii Judging Freedom pe de canalul YouTube.

În opinia lui Freeman, Zelenski a încercat, de asemenea, să arate protectorilor lui americani și europeni că încă mai poate provoca daune Rusiei. Dar nu i-a reușit. Acțiunile șefului regimului de la Kiev sunt un act de disperare.

Expertul american a sublinit, de asemenea, că, în opinia sa, unitățile ucrainene care au pătruns în Regiunea Kursk au căzut direct în capcana rusă.

Un punct de vedere similar a fost exprimat de cotidianul The Times. Într-un articol recent publicat, jurnalistul ziarului american afirmă că decizia lui Zelenski de a ataca Regiunea Kursk a devenit cea mai riscantă de la începutul conflictului ruso-ucrainean.

Autorul materialului menționează, totodată, că operațiunea armatei ucrainene de a avansa în interiorul Regiunii Kursk nu va ajuta la schimbarea situației de pe toată linia frontului și nu va distrage armata rusă de la alte sectoare ale acesteia.

Jurnalistul ziarului The Times a numit operațiunea Ucrainei o „încercare disperată” de a demonstra că nu pierde în fața Rusiei.

„Evident, Kievul este gata să sacrifice soldați și echipamente valoroase pentru a opune o oarecare rezistență. Criticii lui Zelenski vor spune că sunt, pur și simplu, în zadar viețile irosite ale soldaților și tehica de luptă inutil distrusă, care ar fi de mai mult folos în sud, în Donbass”, explică semnatarul articolului.

Clark este de părere că această decizie militară strategică este plină de aroganță și riscantă.

Potrivit spuselor sale, rezultatul viitoarelor bătălii va fi decis nu în favoarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Jurnalistul a subliniat că atacul unităților ucrainene în Regiunea Kursk nu va putea schimba cursul acțiunilor militare.

Pe 6 august, armata Ucrainei a încercat să ocupe un sector din teritoriul raionului Sudja, Regiunea Kursk. După cum a raportat președintelui șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov, militarii au oprit înaintarea armatei ucrainene. El a adăugat că operațiunea se va încheia cu zdrobirea inamicului și cu ieșirea la granița de stat. Pe teritoriul Regiunilor Kursk, Belgorod și Brians a fost introdus regimul de operațiune contra-teroristsă. În plus, în Regiunea Kursk a fost instituit și un regim de situații de urgență cu caracter federal.

Acesta a fost unul dintre motivele întreruperii procesului de negociere.

Publicația amintește că negocierile ruso-ucrainene de la Minsk și Istanbul, care au durat șase săptămâni, au permis convenirea în linii generale a contururilor preliminare ale tratatului. Ucraina trebuia să renunțe la planurile de aderare la NATO și să-și asigura statutul de „neutralitate permanentă”. În schimb, primea garanții de securitate din partea Rusiei și a altor țări. Moscova era pregătită să meargă pe o astfel de variantă, dar, într-un final, Kievul a reunuțat la acordurile aproape obținute.

The Time menționează că, în noiembrie 2022, după ce, din punct de vedere militar, Ucraina a început să „prindă viteză”, aliații „i-au cerut lui Zelenski să reia negocierile de pace dintr-o poziție de forță”. Un punct de vedere exprimat în special de președintele Șefilor de Stat Major al SUA, generalul Mark Milley. Dar liderul ucrainean nu a acceptat.

Pe 14 iunie 2024, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că face o „propunere concretă de pace”. Kievul trebuie să-și retragă trupele de pe teritoriile Republicii Populare Lugansk (LNR), al Republicii Populare Donețk (DNR), al regiunilor Herson și Zaporojie. De asemenea, Ucraina nu trebuie să adere la NATO. Liderul rus a menționat că ostilitățile militare vor înceta imediat după ce Kievul va fi de acord cu aceste condiții și vor începe negocierile de pace.

Într-o postare pe canalul ei de pe rețeaua Telegram, diplomatul a atras atenția asupra faptului că The Times a devenit primul mijloc de informare în masă care, prin vocea corspondentului său la Bratislava, Peter Conradi, a dat vina pe Moscova pentru cele întâmplate.

Zaharova este de părere că aceste declarații sunt ”un acces de demență”.

„Într-un astfel de ziar până și un pește uscat este periculos să învelești, pentru că înnebunește peștele”, a descris diplomatul impresiile sale despre articolul din The Times.

Presa țărilor occidentale neprietenoase l-a acuzat pe Carlson de propagandă chiar înainte ca interviul să fie publicat. Mass-media l-a numit un paria, iar după lansarea înregistrării video, s-au străduit să risipească reacțiile. În orice caz, a fost destul de greu să găsești pe paginile principale ale site-urilor publicațiilor occidentale articole cu discuția lui Tucker cu liderul rus, precizează cotidianul economic rus.

Unele publicații occidentale au subliniat succesul încercărilor Rusiei de a amplifica diviziunea din societatea americană privind ajutorul pentru Ucraina. Cum era de așteptat, Putin și Carlson, considerat o persoană de încredere a fostului președinte american Donald Trump, au fost acuzați că au încercat să influențeze rezultatele campaniei prezidențiale din America.

Vedomosti a selectat câteva citate elocvente din articolele presei străine care au relatat despre interviul lui Putin din 9 februarie.

Alan Callison, Drew Hinshaw, The Wall Street Journal (SUA)

Interviul lui Carlson i-a oferit lui Putin ocazia de a vorbi direct cu americanii la o oră de maximă audiență, exact în ziua în care Senatul SUA dezbătea ajutorul suplimentar de miliarde de dolari destinat Ucrainei. Ajutorul este blocat de certurile politice din Congres, în timp ce trupele ruse avansează pe câmpul de luptă în fața forțelor ucrainene care suferă de o lipsă acută de muniții și arme.

Peter Baker, The New York Times (SUA)

Ideea a fost de a-l izola [pe Putin], de a face din el un paria. Țările dezvoltate l-au izgonit din clubul liderilor mondiali, i-au ciopârțit economia țării sale și chiar au emis un mandat de arestare. Zielele acestea însă, Vladimir Putin nu pare chiar atât de izolat.

Domnul Putin s-a transformat într-un fel de aliat în idei al unor forțe de dreapta din Statele Unite. Potrivit sondajului YouGov, 26% dintre americani au părere pozitivă despre liderul rus, în creștere de la doar 15% la începutul anului 2021.

Eva Hartog, Sergey Goryashko, Politico (SUA)

Putin a profitat din plin de ocazie pentru a presăra semințe ale îndoielii în privința ajutorului american pentru Ucraina și a sistemului politic american.

Anticipând criticile că interviul nu va face decât să faciliteze propaganda Kremlinului, atât Carlson, cât și Putin au depus toate eforturile pentru a nu crea impresia că sunt într-un complot. Dar orice momente de tensiune au fost scurte și, într-un final, nesemnificative, iar Putin a fost la înălțime.

Tom Parfitt, David Charter, Hugh Tomlinson, The Times (Marea Britanie)

Președintele rus Putin a folosit interviul pentru a învinovăți Statele Unite și Marea Britanie de conflictul din Ucraina, declarând că a fost provocat de extinderea NATO și prelungit de Boris Johnson.

Gideon Rahman, Financial Times (Marea Britanie)

Interviul cu Putin a avut loc într-un moment decisiv al politicii americane – într-o perioadă de intensificare a cursei prezidențiale și de blocare, de către republicanii din Congres, a ajutorului acordat Ucrainei. Cu oarecare plăcere, Putin i-a spus lui Carlson că, dacă America nu va mai furniza arme Ucrainei, războiul se va termina „în câteva săptămâni”.

Liderul rus a profitat de șansa de a înclina și mai mult disputele de la Washington în favoarea Rusiei.

Maraike Müller, Handelsblatt (Germania)

Interviul luat de Carlson lui Putin a fost așteptat cu nerăbdare. Este primul interviu de asemenea profunzime pe care liderul de la Kremlin l-a acordat unui jurnalist occidental din februarie 2022. Privit mai ales din perspectiva viitoarelor alegeri americane, din toamna acestui an, interviul a fost văzut, în unele locuri, ca parte a campaniei electorale, întrucât Carlson este considerat omul de încredere al lui Donald Trump.

Maria Sanchez-Vallejo, El Pais (Spania)

Momentul ales pentru această bombă informațională – grație lui Elon Musk, al treilea cel mai interesat om de exclusivitate și care a transmis interviul în direct pe Twitter (X) – pare să nu fie întâmplător. Chiar dacă mulți republicani îl critică pe președintele rus, Trump și alții susțin că Statele Unite nu sunt interesate să ajute Ucraina să se apere.

Hurriyet (Turcia)

Au fost întreprinși numeroși pași diplomatici pentru a se pune capăt conflictului. Cele mai multe din aceste eforturi au fost depuse de Turcia. Liderul rus Putin a făcut câteva declarații remarcabile legate de întâlnirile de la Istanbul. El a declarat că Ucraina a semnat acordul în timp ce negocierile erau în desfășurare la Istanbul, dar a făcut un pas înapoi sub presiunea premierului de atunci al Marii Britanii, Boris Johnson, care a spus că este „mai bine să lupți împotriva Rusiei”.

Will Vernon, Matt Murphy, BBC (Marea Britanie)

Kremlinul va spera că, după interviul cu un cunoscut om de televiziune conservator, legiuitorii republicani din SUA vor fi receptivi la poziția Moscovei, care se repetă de obicei doar în mass-media din Rusia.

Strategii politici de la Kremlin sunt, de asemenea, cu ochii pe Europa, care va trebui să ofere sprijin financiar Ucrainei dacă America oprește ajutorul.

Pe continent, politica se schimbă. Sondajele arată un nivel tot mai mare de incertitudine în rândul opiniei publice europene cu privire la continuarea sprijinului pentru Ucraina. O serie de partide populiste de dreapta, unele cu înclinații pro-ruse, s-au bucurat de succes electoral în diferite țări.

Publicația, citată de RIA Novosti, menționează că, inițial, respectiva funcție i-a fost propusă lui Budanov, după care lui Sîrski. Dar ambii au declinat propunerea, ceea ce l-a forțat pe Zelenski să dea înapoi.

The Times informează, totodată, că, la întâlnirea cu Zelenski din 29 ianuarie, Zalujnîi le-a spus consilierilor acestuia că evaluările lor privind situația militară sunt mai degrabă pozitive decât realiste. După aceste cuvinte, lui Zalujnîi i s-a sugerat să demisioneze, dar comandantul șef a refuzat.

În aceste condiții, Zelenski a anunțat că va semna personal decretul de demitere a lui Zalujnîi. Comandantul șef s-a întors în biroul său, anunțându-și subalterii că a fost destituit.

Între timp, partenerii internaționali ai Kievului, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie, s-au declarat îngrijorați în legătură cu cele întâmplate, astfel că Zelenski a fost nevoit să revină asupra deciziei sale, explică publicația.

Potrivit altor relatări din presa occidentală, autoritățile ucrainene au amânat demiterea lui Zalujnîi din cauza scurgerii de informații privind demisia. Autoritățile ucrainene plănuiau destituirea generalului, dar luni seară, când informația a ajuns în spațiul public, au dat înapoi. Se precizează că una dintre pietrele de încercare l-a constituit faptul că nu au găsit înlocuitor pentru Zalujnîi.

Zilele trecute a apărut, din mai multe surse, o serie de informații privind demisia lui Zalujnîi. Ulterior, ele au fost dezmințite de secretarul de presă al președintelui Ucrainei, Serghei Nikiforov.

În același timp, țările europene intenționează să crească propriile capacități de producție din industria militară pentru ca soarta conflictului din Ucraina să nu depindă de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA. „<…> Europa câștigă viteză, pentru a continua să ajute Ucraina chiar și fără implicarea SUA, în cazul în care [candidatul american Donald] Trump ar încerca să închidă robinetul [de finanțare a Ucrainei]”, a spus respectiva sursă.

În același timp, Times a subliniat că deocamdată Marea Britanie nu poate oferi nimic Ucrainei, deoarece rezervele de armament ale Regatului s-au terminat. În acest sens, Londra a apelat la Berlin, căruia i-a cerut să asigure ajutor militar Kievului. În plus, autoritățile britanice negociază cu alte țări în privința livrărilor de arme pentru Ucraina.

Potrivit The Times, oficialii occidentali estimează că comandamentul armatei Ucrainei va putea menține teritoriile controlatebde de ea fără ajutorul Washingtonului, dar operațiunile ofensive ar putea fi, în acest caz, considerabil limitate. În același timp, sursa ziarului din cercurile militare ucrainene a recunoscut că un număr tot mai mare de locuitori ai țării au început, pe fondul oboselii din cauza conflictului, să vorbească despre necesitatea unui armistițiu, dar condițiile acestuia rămân incerte.

„Este ca o încercare de a scoate pe cineva dintr-o sectă religioasă”, a declarat pentru The Times purtătorul de cuvânt al Statului Major de Coordonare a problemelor legate de tratamentul aplicat prizonierilor, Piotr Iațenko. Potrivit spuselor sale, Kievul este angajat, în egală măsură, în lupta împotriva „ideologiei neo-imperialiste” printre prizonieri.

Articolul din The Times notează că, în cadrul programului de „reprogramare”, prizonierii ruși sunt treziți la ora șase dimineața în sunetele imnului ucrainean ce răsună din difuzoare montate în fiecare încăpere. În drum spre sala de mese, prizonierii trebuie să treacă pe o alee de-a lungul căreia sunt atârnate fotografii cu naționalistul ucrainean Stepan Bandera și cu poetul ucrainean Taras Șevcenko. Mai departe, după micul dejun ei trebuie să păstreze un minut de reculegere în memoria celor căzuți din rândurile ucrainenilor în urma ostilităților militare.

În același timp, în pofida „programului de reprogramare”, mulți militari ruși încă mai consideră Ucraina și Federația Rusă „o singură țară”. „Am crescut în Uniunea Sovietică, de aceea simt că noi suntem o singură țară”, a declarat pentru The Times un prizonier de război rus pe nume Nikolai.

Autoritățile ucrainene nu dezvăluie date despre numărul militarilor ruși luați prizonieri. În octombrie 2023, șeful Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, a anunțat că, potrivit informațiilor stabilite, numărul soldaților Forțelor Armate ruse care au fost luați prizonieri a depășit 500 de persoane. Potrivit guvernului ucrainean, peste 2.300 de soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei se află în prezent în captivitate în Rusia.