„Reducerea nivelului relațiilor diplomatice este, fără îndoială, una dintre opțiuni. În Guvernul nostru, mulți reprezentanți de rang înalt și-au spus deja punctul de vedere în legătură cu reacția noastră financiar-economică, cu reacția materială la acest demers, despre care continuăm să-i avertizăm pe opozanții noștri. Nu este ceva de genul ”sau-sau” . Analizăm acum forma optimă de reacție, unde printre contramăsuri se numără și acțiuni împotriva activelor adversarilor noștri occidentali și unde sunt prezente și măsuri diplomatice de răspuns”, a precizat interlocutorul agenției RIA Novosti.

Diplomatul a admis că administrația SUA plănuiește să discute problema confiscării cu țărilor G7, deoarece mare parte din activele rusești înghețate se află în Europa.

Riabkov a adăugat că Moscova va adopta măsuri de răspuns pornind de la pașii pe care SUA și aliații lor îi vor întreprinde în continuare.

Comentând proiectul de lege adoptat de Statele Unite, secretarul de presă al președintelui, Dmitri Peskov, a catalogat drept acțiune ilegală confiscarea activelor rusești în favoarea Kievului, care va face obiectul unor măsuri de represalii și proceduri judiciare.

Situația cu activele rusești

După începerea operațiunii speciale în Ucraina, UE și țările G7 au înghețat aproape jumătate din rezervele valutare ale Rusiei în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro. Aproape 200 de miliarde de euro se află în UE, în special în conturile Euroclear din Belgia, unul dintre cele mai mari sisteme de decontare și compensare din lume.

Bruxelles analizează căile de utilizare a activelor înghețate ale Rusiei pentru a finanța reconstrucția Ucrainei. Banca Centrală Europeană a avertizat că acest lucru ar putea prezenta, pe termen lung, riscuri reputaționale pentru moneda euro, și a îndemnat ca lucrurile să fie ”privite dincolo de limitele acestui conflict” și să fie găsite alte modalități de finanțare a Kievului.

Kremlinul a declarat că luarea unor astfel de decizii „ar fi un alt pas de încălcare a tuturor regulilor și normelor dreptului internațional”. Ministerul Afacerilor Externe a definit jaf înghețarea finanțelor.

Conform documentului, la nivelul 1 de prioritate pentru vaccinare obligatorie împotriva infecției de coronavirus se încadrează persoanele cu vârste de 60 de ani și peste, adulții care lucrează în anumite profesii, inclusiv lucrătorii din sănătate, servicii sociale și educație, persoanele cu afecțiuni cronice, precum și cetățenii care trăiesc în orașe cu o populație de 1 milion de oameni și mai mult.

Nivelul 2 de prioritate îi include, în special, pe lucrătorii organizațiilor de transport și energie, personalul care activează în cadrul organelor de menținere a ordinii, voluntarii, militarii și angajații organizațiilor din sfera serviciilor.

Nivelul 3 de prioritate se adresează funcționarilor de stat și municipali, studenților care au împlinit vârsta de 18 ani și recruților.

Se precizează că vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani se efectuează pe bază de voluntariat, cu acordul scris al unuia dintre părinți.

Desfășurată în regim de videoconferință, ședința a fost prezidată de Putin de la reședința oficială a acestuia, Novo-Ogarevo. Printre participanții la ședință s-au numărat premierul Mihail Mișustin și alți membri ai Guvernului, șefi de regiuni, lideri ai grupurilor parlamentare, speakerul Consiliului Federației, Valentina Matvienko și alții. O componență pestriță impusă, potrivit Gazeta.ru, de una dintre funcțiile Consiliului de Stat și anume organizarea cooperării între toate nivelurile puterii.

Acum, reprezentanții organelor locale ale puterii pot ridica direct, în cadrul Consiliului de Stat, cele mai stringente dintre problemele cu care se confruntă la ei acasă. Teoretic, acest lucru ar trebui să faciliteze rezolvarea operativă a acestor probleme și realizarea obiectivelor strategice ale statului.

”Pentru țara noastră, progresul neîncetat, de calitate, are o importanță strategică, principială, vitală. Nu ne permitem să ne oprim, să luăm pauze în dezvoltare, indiferent de cum decurg lucrurile, nu ne putem permite nici pentru un minut”, a declarat Putin, precizând că principala temă a ședinței vizează obiectivele și planurile statului pentru următorii 10 ani, până în 2030. De fapt, totul se reduce la un singur țel – obținerea unei schimbări calitative a nivelului de trai al cetățenilor ruși.

Intervenind în discuție, premierul Mihail Mișustin a punctat câțiva dintre pașii făcuți în această direcție, în cadrul proiectelor naționale. Spre exemplu, în pașaportul proiectului național ”Locuință și mediul urban” a fost inclus indicele accesibilității la locuințe, pentru fiecare regiune. Mișustin a precizat, totodată, că pentru ducerea la îndeplinire a planului unic de realizare a obiectivelor naționale au fost alocate resurse financiare importante. ”Iar pentru următorii trei ani, vorbim despre 39 trilioane de ruble (433,3 miliarde de euro) sau în jur de 13 trilioane de ruble (144,4 miliarde de euro) pe an”, a subliniat premierul.

Concluzia discuțiilor pe teme economice a fost trasă de vicepremierul Andrei Belousov. El a arătat că pentru atingerea unuia dintre obiectivele propuse și anume accelerarea ritmului de creștere a economiei rusești până la 3% pe an, în următorii trei-patru ani va fi nevoie de o actualizare a modelului economic ”prin rezolvarea deficiențelor de natură structurală și formarea unor noi surse interne, de creștere”.

”Cum vrem să obținem acest lucru? Care este strategia? Răspuns scurt: prin punerea în mișcare a tuturor factorilor unde există rezerve semnificative de accelerare. Este vorba, înainte de toate, de investiții, de întreprinderile mici și mijlocii, de exportul altor produse decât cele legate de materii prime și de productivitatea muncii”, a explicat oficialul rus.

La rândul ei, vicepremierul Tatiana Golikova a anunțat că, începând cu 1 ianuarie, salariul minim va crește cu 5,5%, până la 12.792 ruble, o măsură care va afecta veniturile a aproape 3,9 milioane de cetățeni ai Rusiei. Arătând că acesta este unul dintre pașii meniți să reducă radical nivelul de sărăcie din țară, Golikova a subliniat că, până în 2030, numărul persoanelor cu venituri sub minimul de existență ar trebuie să se înjumătățească – până la 9,6 milioane.

O altă chestiune ridicată de participanții la prima ședință a Consiliului de Stat al Rusiei a fost legată de sediul Parlamentului. ”Acum 103 ani, bolșevicii au pus lacătul pe porțile Palatului Tavriceski (unul dintre cele mai mari și mai importante palate din punct de vedere istoric din Sankt-Petersburg, n.r.). În 1993, Elțîn a tras în clădirea Parlamentului din Moscova. Până acum, Parlamentul Rusiei este ca un om al străzii, în timp ce toate parlamentele lumii își au sediile în cele mai frumoase clădiri”, a atras atenția liderul LDPR, Vladimir Jirinovski. Președintele Putin a catalogat mutarea Parlamentului posibilă, ”dacă acest lucru nu va presupune mari cheltuieli suplimentare din bugetul federal”. ”Poate fi un schimb de active imobiliare, inclusiv cu guvernul Moscovei”, a sugerat liderul de la Kremlin.

Preconizata reducere la 2,5% din PIB a fondurilor alocate din bugetul federal pentru apărare, până în anul 2023, va fi sub nivelul optim pentru susținerea securității naționale, a declarat Kudrin la ședința Comitetului Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului Rus, n.r.), unde a fost analizat proiectul de buget pe trei ani.

”Colegi, curând mă voi transforma într-un apărător al Ministerului Apărării și al cheltuielilor pentru apărare. Pentru că reducerea, de la 2,7% la 2,5%, este o reducere destul de substanțială”, a arătat Kudrin.

Șeful Curții de Conturi a amintit că, la începutul anilor ‘10, el s-a opus creșterii cheltuielilor pentru apărare la 3,4% din PIB.  ”Atunci, am spus că este o povară mult prea serioasă pentru economie, pentru sistemul bugetar. Pentru că frânează dezvoltarea altor direcții. Dar eu, mereu, am spus că 2,8-2,9% reprezintă nivelul optim pentru țara noastră, care trebuie să susțină apărarea națională”, a continuat Kudrin, care a condus Ministerul de Finanțe al Rusiei din 2000 până în 2011, de unde a plecat, după ce președintele de atunci al țării, Dmitri Medvedev, i-a criticat vehement poziția.

La o ședință cu premierul Mihail Mișustin, liderul de la Kremlin a anunțat că a primit deja proiectul planului, pe care l-a studiat în prealabil.
”Documentul prezentat poate fi considerat ca bază”, a spus șeful statului. Putin a arătat, de asemenea, că va continua să convoace consfătuiri privind problemele cu care se confruntă anumite domenii de activitate: industria ușoară, macroeconomia, planificare bugetară.

El a cerut ca, în a doua jumătate a acestei luni, să fie precizați parametrii acțiunilor viitoare și să se treacă la realizarea planului la începutul lunii iulie.

”Este important ca această activitate să se desfășoare fără pauze, iar economia, piața muncii, veniturile cetățenilor să primească, în a doua parte a anului, un sprijin serios și eficient pentru o redresare fermă”, a adăugat Putin.

La consfătuire, premierul Mișustin i-a expus președintelui principalii parametri ai planului. El este calculat pe trei etape și prevede 500 de acțiuni, valoarea lui fiind estimată la circa 5 trilioane de ruble, pe doi ani. Prima etapă acoperă lunile rămase până la sfârșitul trimestrului trei al anului în curs, rolul ei fiind stabilizarea situației și prevenirea oricăror situații care ar putea conduce la scăderea veniturilor populației. Etapa a doua (până în trimestrul doi din 2021) înseamnă finalizarea procesului de redresare a economiei, reducerea ratei șomajului și asigurarea unei creșteri a veniturilor cetățenilor până la un nivel comparabil cu anul 2019, a detaliat premierul. În ultima etapă, a treia (trimestrele trei-patru din 2021), guvernul speră ca economia să se înscrie pe o tendință stabilă de creștere.

Mișustin a apreciat că, până la sfârșitul etapei a doua, Rusia ar trebui să atingă o creștere economică mai mare decât cea de dinaintea crizei provocate de pandemia de coronavirus.