Vorbind despre starea relațiilor bilaterale ruso-române și despre cum au evoluat ele anul trecut, diplomatul a precizat: „Respectând în mod consecvent solidaritatea euro-atlantică, oficialii de la București au susținut sancțiunile ilegale din punctul de vedere al dreptului internațional împotriva Rusiei, astfel că România a intrat formal pe lista țărilor neprietenoase cu Rusia, întocmită de guvernul rus în primăvara anului 2022.”

„Dialogul politic și diplomatic bilateral este practic înghețat de partea română”, a continuat Valery Kuzmin. ”În realitate, el a fost înghețat în februarie 2022. În august anul trecut, a fost oprită activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură din București sub pretextul că se ocupă de falsificarea istoriei. Un pretext fals, în opinia mea. Iar la începutul lunii iunie, corpul diplomatic și tehnico-administrativ al ambasadei a fost puternic redus – de trei, respectiv, patru ori. Drept urmare, sub restricții a intrat nu doar Centrul menționat, dar și personalul liceului de pe lângă ambasadă, care se pregătea să sărbătorească împlinirea a 70 de ani de existență în România, precum și medicul ambasadei. Singurul moment pozitiv care poate fi menționat în acest sens este indignarea unui segment semnificativ al societății românești, și în primul rând, a vorbitorilor de limbă rusă și a compatrioților, care au fost în mod intenționat privați de oportunități și de dreptul democratic de a avea acces la comorile culturii și artei ruse”.

„Anul trecut, ambasada a încercat în repetate rânduri să atragă atenția autorităților române asupra inadmisibilității susținerii eforturilor militare ale regimului criminal neo-nazist de la Kiev”, a spus Kuzmin. „Prin eforturile noastre am încercat în special să avertizăm autoritățile române asupra faptului că posibila utilizare a aerodromurilor de pe teritoriul românesc pentru desfășurarea de avioane F-16 și derularea de operațiuni împotriva poporului și a forțelor armate ale Rusiei va fi considerată de Moscova ca implicarea directă în conflictul ucrainean”.

În pofida campaniei antiruse din mass-media române, a subliniat ambasadorul Rusiei, numărul cetățenilor români care au solicitat burse pentru a studia la universități din Rusia și pentru a urma cursuri de vară de limba rusă „a depășit așteptările”.

Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la București a anunțat că schimburile comerciale reciproce dintre Rusia și România au scăzut de aproape cinci ori în 2023.

„Deocamdată nu există informații oficiale privind volumul anual al schimburilor comerciale”, a spus el. „Totuși, din cauza miilor de sancțiuni economice, financiare, industriale și personale antiruse, estimăm că nu va depăși 1 miliard de dolari (comparativ cu cel puțin 4,6-4,7 miliarde de dolari în anul anterior)”. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică al României, pe primele 10 luni ale anului 2023, importurile rusești s-au cifrat la 290,9 milioane de euro, iar exporturile românești s-au ridicat la 206,4 milioane de euro.

„Principalul motiv al puternicei degradări a relațiilor bilaterale este faptul că, în cursul de azi al istoriei, ne-am trezit pe laturi diferite ale adevărului”, a spus Kuzmin, răspunzând la întrebările jurnaliştilor.

Diplomatul a arătat că, „devenind membră a NATO, România a început să-și piardă drastic suveranitatea și independența în decizii de politică externă”: a susținut sancțiunile antiruse, a formulat acuzații nefondate la adresa Rusiei, iar acum „se mândrește cu faptul că va antrena piloți ucraineni pentru avioane F-16, capabile să transporte armă nucleară”.

„Țările noastre rămân vecini apropiați și obiectiv vorbind, avem toate posibilitățile de a restabili relații normale”, a subliniat ambasadorul rus, adăugând că restul depinde de București.

”Partenerii noștri, conduși, firește, de Statele Unite, se retrag din tot mai multe și mai multe acorduri, astfel că, spațiul de securitate devine tot mai îngust și mai îngust, iar, acele amenințări care au existat înainte – despre care noi credeam că avem variante și posibilități pentru a merge mai departe, spre minimizarea lor, din păcate, toate acestea nu numai că s-au oprit, dar se degradează, de la an la an”, a spus Șoigu, într-un interviu pentru emisiunea TV , ”Moscova. Kremlin. Putin.”

Ministrul a subliniat că Rusia ar fi dorit reluarea colaborării cu NATO sub forma care a existat în urmă cu cinci ani.

”Izvestia” amintește că, la 4 decembrie, țările membre ale Alianței au desemnat, la sfârșitul summitului lor de la Londra, ”acțiunile agresive” ale Rusiei și terorismul internațional drept principalele pericole care amenință securitatea organizației.

În declarația de la Londra, publicată la sfârșitul summitului, se arată că NATO va continua să reacționeze la amplasarea, de către Rusia, a rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune, care, chipurile, ar fi distrus Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune și, de asemenea, ar fi creat riscuri pentru securitatea nordatlantică.