”Apreciem pozitiv misiunea de intermediere asumată, din proprie inițiativă, de către arhiepiscopul Ciprului, Hrisostom al II-lea”, a spus mitropolitul. ”Până de curând, în Biserica Ortodoxă a funcționat, de comun acord, un centru de coordonare, în persoana Patriarhului Constantinopolului, dar Patriarhul Constantinopolului a decis să se autoizoleze și să se îndepărteze de rezolvarea problemelor inter-ortodoxe”, a continuat el.

Mitropolitul Ilarion și-a exprimat speranța că noul format ce prinde treptat contur, va da, cu timpul, rezultate. ”Sperăm că înțelegerea inter-ortodoxă, ce transpare acum în pozițiile bisericilor ortodoxe locale, va fi păstrată”, a arătat el.

Șeful Direcției de Relații Externe a Bisericii Ortodoxe Ruse consideră că pocăința rămâne singura cale de readucere a schismaticilor în sânul bisericii canonice. ”În primul rând, schismaticii se căiesc pentru păcatul sciziunii, iar, în al doilea rând, ei primesc hirotonisirea canonică legală. Persoanele primite de Patriarhul Constantinopolului în comunicarea bisericească și care au primit tomos, nu au o hirotonisire canonică, printre ei numărându-se descendenți dintre cei care s-au proclamat singuri episcopi. Ceea ce a făcut Patriarhul Constantinopolului nu se înscrie în nici o logică canonică. Tocmai de aceea, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu a acceptat aceste fapte, nici alte biserici locale”, a adăugat mitropolitul Ilarion.

Citând sursele sale, publicația prezintă principalele puncte ale Statutului nepublicat al „bisericii locale unite”, din care rezultă că nu este vorba despre independența noii structuri bisericești, ci despre supunerea ei completă la Patriarhia Constantinopolului.

Conform punctelor consemnate ale Statutului, șeful Bisericii Ortodoxe din Ucraina poate să nu fie patriarhul, ci mitropolitul. În ce privește toate problemele globale, Consiliul Episcopilor Bisericii va trebui să se consulte cu Patriarhia Constantinopolului, iar deciziile acesteia din urmă nu sunt supuse clarificărilor. Mirul, folosit în sacramente, biserica ucraineană îl va primi de la Constantinopol. De asemenea, biserica nu va putea să-și canonizeze sfinții fără aprobarea Constantinopolului.

De asemenea, se menționează că Patriarhia Constantinopolui devine cea mai înaltă structură de apel, adică biserica ucraineană nu va avea independență chiar și în ceea ce privește deciziile disciplinare interne.

„Se pare că independența noii structuri pe care o va crea Patriarhia Constantinopolui în Ucraina va fi mult mai mică, decât independența existentă a bisericii ucrainene canonice a Patriarhiei Moscovei”, a comentat pentru ”Interfax” Vladimir Legoida, șeful Departamentului sinodal pentru relațiile bisericești cu societatea și mass-media.