El a anunțat că Rusia a blocat proiectul programului de lucru al Consiliului de Securitate al ONU pentru decembrie, relatează TASS. Motivul a fost nedorința Statelor Unite de a exclude din programul proprus o ședință dedicată Ucrainei.
Polianski a explicat că Statele Unite și Marea Britanie au refuzat să modifice programul, în ciuda poziției previzibile a Rusiei. „Așa cum am și anticipat, americanii au urmat principiul și, la fel ca britanicii, au rămas pe o lună fără un program de lucru aprobat al Consiliului de Securitate, refuzând elimine ședința privind Ucraina din proiectul lui”, a menționat el.
Potrivit diplomatului, în acest caz, și-a spus cuvântul fie „încăpăţânarea americană”, fie „solidaritatea anglo-saxonă”, dar rezultatul a rămas acelaşi. Polianski a subliniat că Rusia a fost clar transparentă în intențiile sale încă de la începutul procesului de aprobare a programului.
Anterior, secretarul general al ONU Antonio Guterres a criticat Consiliul de Securitate al ONU, spunând că acesta este depășit în formatul actual și este adesea paralizat.
]]>Summitul G20 a fost punctul culminant al președinției Braziliei la Grupul celor 20, pe care l-a condus pe parcursul acestui an, a organizat (așa cum se și întâmplă de obicei) un număr mare de evenimente. Cred că au fost obținute rezultate pozitive și acorduri consistente. Ceea ce este important.
A fost susținută crearea unei noi structuri de coordonare – Alianța Globală pentru Combaterea Foamei și Sărăciei. Este inițiativa personală a președintelui Braziliei, L.I. Lula da Silva. Scopul este accelerare a procesului de eradicare competă a foametei, așa cum cer Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – aprobate de mult, dar practic neimplementate, deși trebuie realizate înainte de 2030. Sper (și pot spune cu oarecare încredere) că înființarea unei astfel de alianțe va permite îmbunătățirea indicatorilor pe această direcție în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
Rusia s-a alăturat acestui mecanism. Am anunțat deja că introducem în pachetul de proiecte care vor fi îndeplinite sub auspiciile alianței realizările noastre avansate, concretizate în programe de ajutor pentru țările în curs de dezvoltare. Este vorba despre programele de alimentație în școli și dezvoltarea fermelor. Ele sunt menite să ofere țărilor în curs de dezvoltare tehnologiile, experiența și metodologia corespunzătoare, care să le permită să se bazeze într-o mai mare măsură pe propriile forțe.
Am confirmat poziția noastră principială conform căreia G20 este, înainte de toate, un forum economic. Pentru asta a fost creat. Scopul lui a fost un dialog economic de fond între economiile „dezvoltate” și cele „în curs de dezvoltare” pentru a găsi modalități optime de dezvoltare a economiei mondiale în interesul tuturor – depășirea sărăciei, a inegalității, asigurarea unei funcționări cât mai eficiente a tuturor instituțiilor multilaterale.
G20 trebuie să se sprijine pe principiile Cartei ONU. Și mai presus de toate, pe principiul egalității suverane a statelor. Niciodată nu a existat așa ceva în politica Occidentului. Nu a respectat niciodată egalitatea suverană. Acum, viața îl obligă să facă acest lucru, ținând cont că țările BRICS și alte state care cooperează cu G20 cresc într-un ritm mult mai rapid. În orice caz, Carta ONU este fundamentul întregii cooperări internaționale în toate domeniile. Principiile ei trebuie folosite, fără a alege ca dintr-un meniu, cum îi place Occidentului să facă, ci în totalitatea și interconectarea lor.
A fost adoptată o Declarație. Un document complex. Esențial este că recunoaște realitățile moderne și este subordonată principalei misiuni, misiunii centrale: construirea unor relații internaționale bazate pe multilateralism, pluralism și eliminarea tuturor formelor de inegalități atât între state, cât și în interiorul statelor. Mulți au observat (inclusiv noi) că inegalitatea și obiectivele de lichidare a foametei și sărăciei se referă tot mai mult la țările dezvoltate, unde numărul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei crește. Aceste forme de inegalitate pe arena internațională sunt rezultatul practicilor coloniale și neocoloniale ale „colegilor” noștri occidentali și, în general, al dominației Occidentului, care a durat câteva secole.
În textul Declarației, în pofida faptului că majoritatea a insistat pe menținerea ei în cadrul agendei economice, este inclus o mic capitol referitor la situația geopolitică din punctul de vedere al conflictelor din diferite colțuri ale lumii. Am fost de acord cu acest lucru așa cum am acceptat același „deznodământ” în Declarația summitului G20 de anul trecut, de la New Delhi. Occidentul a încercat, firește, să ucrainizeze întreaga ordine de zi. Nu a reușit. Niciuna dintre țările majorității mondiale nu l-a susținut. Atât noi, cât și colegii noștri din lumea în curs de dezvoltare am insistat ca textul să fie dedicat necesității rezolvării tuturor și a ficărui conflict care încă se desfășoare pe Pământ, înainte de toate, conflictul din Orientul Mijlociu. Soarta tragică a palestinienilor este în mare măsură rezultatul ingineriei sociale și al amestecului direct în regiunile Orientului Mijlociu, amestec practicat de Washington cu sprijinul aliaților lui. Acolo este și un paragraf despre Ucraina, cu care am fost de acord, pentru că principala lui idee este apelul la un dialog cinstit și rațional despre pace pe baze realiste.
Subliniez o circumstanță importantă în ce privește Carta ONU (am vorbit despre asta puțin mai devreme). Există în Declarație un paragraf (cu el începe acest capitol) care cere, la modul general, ca toate conflictele să fie tratate pe o bază echitabilă și să fie căutate soluții bazate pe dreptul internațional – Carta ONU în totalitatea ei. Este de o importanță principială. Dacă proiectăm acest lucru asupra situației ucrainene, atunci Occidentul vede în Cartă doar principiul integrității teritoriale. El vrea și visează să readucă în componența Ucrainei toate teritoriile până la granițele anului 1991 – pământuri pe care de sute de ani au trăit ruși și ale căror drepturi au fost exterminate prin lege de regimul nazist al lui V.A. Zelenski. Ei nu vor să acorde atenție acestui lucru, deși o altă parte a Cartei (primul articol) prevede clar necesitatea respectării drepturilor omului, indiferent de rasă, gen, limbă și religie. Drepturile rușilor și vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina cu privire la limbă și religie au fost exterminate prin lege. Occidentul continuă să susțină că nu, să rămână așa, cum a fost, pentru că V.A. Zelenski apără „valorile europene”. Dați-le lor aceste teritorii cu acești oameni, să se ocupe și mai departe cu ei. Rușine.
Dacă revenim la agenda economică, problema principală (pe lângă lupta împotriva foametei, sărăciei și inegalității) este reforma instituțiilor globale. Majoritatea delegațiilor din Sudul Global au subliniat dominația actorilor occidentali în aceste structuri, care nu își pot revendica exclusivitatea, în primul rând, din considerente morale, și, în al doilea rând, din considerente care țin de realitățile lumii actuale.
Lumea se schimbă drastic. În ultimele decenii, a căpătat un ”chip” nou. Au fost prezentate în repetate rânduri cifre. BRICS reprezintă 37% din economia mondială, în timp ce G7 a scăzut sub 30%. Acest decalaj continuă să crească. Pentru că ritmul de creștere a țărilor BRICS este în prezent în medie de 4%, iar ritmul mediu de creștere a țărilor G7 este de două ori mai mic.
Ne amintim cum s-a desfășurat summitul BRICS de la Kazan, din 22-24 octombrie anul curent. A fost pomenit în majoritatea luărilor de cuvânt a reprezentanților țărilor din Sudul Global. Conform evaluărilor făcute aici, summitul de la Kazan a demonstrat că unificarea s-a maturizat până la formarea unui set de instrumente independente care nu ar depinde de Occident. Se au în vedere mecanisme de plăți, de kliring, investiții, burse și altele. Lucrările în acest sens au început deja. Și acest lucru a fost menținat.
Nimeni nu vrea să închidă „instrumentele” care funcționează în ordinea mondială postbelică – instituțiile Bretton Woods, Organizația Mondială a Comerțului. Dar având în vedere marile probleme legate de faptul că Occidentul, care le controlează, abuzează de pozițiile lui, crearea în paralel a instrumentelor despre care am vorbit este pe deplin justificat.
Țările BRICS din G20 își sporesc rolul și influența. Acest lucru s-a văzut atât la summitul de la Delhi, din 2023, cât și la cel din Indonezia, din 2022. Aici s-a manifestat deosebit de clar. Întărirea poziției BRICS a fost facilitată de faptul că, în urma deciziei summitului de anul trecut, Uniunea Africană a aderat la G20 ca membru cu drepturi depline. De această dată, președinția braziliană a invitat, printre alți participanți la summit, pe președintele Noii Bănci de Dezvoltare, create la inițiativa BRICS, și conducerea Ligii Statelor Arabe.
Declarația confirmă că trebuie amplificată și consolidată vocea țărilor majorității mondiale în toate marile organisme politice și economice – de la Consiliul de Securitate al ONU până la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, trebuie readusă la viață activitatea Organizației Mondiale a Comerțului, unde organul de soluționare a diferendelor (organul principal al OMC) este blocat și nu-și poate îndeplini funcțiile pentru că americanii l-au luat „ostatic” prin trucuri procedurale.
În FMI și Banca Mondială, țările din Sudul Global, cu sprijinul Federației Ruse, încearcă de mai mulți ani să obțină o creștere a ponderii lor în distribuirea cotelor și a voturilor, astfel încât să reflecte greutatea lor reală în economia mondială. Am înscris încă o dată acest deziderat în declarația G20. Toate încercările noastre anterioare de a adopta apeluri corespunzătoare s-au încheiat fără rezultate, deoarece Occidentul, care a semnat această teză echitabilă, în plan practic face totul pentru a se asigura că rămâne doar pe hârtie.
De două ori am vorbit despre reforma instituțiilor globale și despre problemele securității alimentare. Le-am prezentat colegilor mei ce face țara noastră pentru a pune în practică inițiativa președintelui rus V.V. Putin privind formarea Marelui Parteneriat Eurasiatic, cu participarea EAEU, SCO, ASEAN și a altor asociații de pe continentul nostru. Considerăm aceasta ca bază materială pentru formarea unei noi arhitecturi de securitate eurasiatice, deschisă tuturor țărilor continentului.
Am prezentat contribuția noastră la rezolvarea problemelor de securitate alimentara si energetica, unde noi (este confirmat statistic) suntem cei mai mari furnizori și de incredere. Nu este tot ce poate propune Rusia țărilor din Sudul Global. În practică, stabilim o cooperare strânsă cu aceste state în multe alte domenii, inclusiv în privința produselor complexe și eficiente de tehnologie a informației și comunicațiilor, care sunt de origine rusă și care se bucură de un tot mai mare interes din partea partenerilor noștri din Africa, Asia și America Latină.
Subliniez că succesul președinției braziliene din acest an dezvoltă rezultatele pozitive ale activității G20 la summiturile anterioare din Indonezia – în 2022, în India – în 2023. Următorul președinte va fi Africa de Sud.
Această „președinție BRICS” va dura încă un an. Colegii noștri sud-africani au declarat deja prioritățile – intenționează să promoveze agenda de reformare a instituțiilor globale (despre care tocmai am vorbit), să intensifice potențialul în domeniul dezvoltării durabile, cu accent pe lupta împotriva sărăciei, a foametei și inegalității. Din motive evidente, Africa de Sud va acorda o atenție deosebită problemelor țărilor continentului african, iar în dialogul nostru cu Africa, în cadrul Forumului de Parteneriat, creat prin decizia summit-ului ruso-african de la St.Petersburg, în 2023, și lansat acum două săptămâni la Soci la prima conferință ministerială a Rusiei și statelor africane, vom ține cont de munca prietenilor noștri sud-africani în acest domeniu. Va fi o coordonare de lucru, informală, dar utilă.
]]>După cum a precizat Lavrov, declarația conține un paragraf despre Ucraina, cu care partea rusă a fost de acord, deoarece îndeamnă la un dialog despre pace pe „baze realiste”. Anterior, Lavrov declarase că participanții au încercat să „ucrainizeze” ordinea de zi a summitului G20 din Brazilia, dar nimeni „din țările majorității mondiale, din Sudul Global, nu a susținut încercările de a concentra atenția pe conflictul ucrainean”. Rezultatele summitului arată pozitiv pentru Moscova, a concluzionat ministrul.
Potrivit Declarației finale a summitului, liderii G20 salută toate inițiativele relevante și constructive îndreptate spre rezolvarea conflictului din Ucraina.
Participanții au subliniat, de asemenea, consecințele negative ale conflictului asupra securității alimentare și energetice globale, lanțurilor de aprovizionare, stabilității macrofinanciare, inflației și creșterii economice. Pe 18 octombrie, la o întâlnire cu șefii principalelor mass-media din țările BRICS, președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu va merge la summitul G20 din Brazilia.
]]>„Este evident că agenda va fi bogată, ba chiar supraîncărcată putem spune. Va fi o vizită oficială, iar noi sperăm că cei doi demnitari vor reuși să stea de vorbă inclusiv în format informal”, a spus Peskov, citat de jurnalist, relatează RBC.
Secretarul de presă al președintelui a adăugat că negocierile se vor desfășura atât într-un format restrâns la Kremlin, cât și extins, în componența delegațiilor, și a subliniat însemnătatea acestei vizite pentru relațiile ruso-indiene.
Întâlnirea președintelui Vladimir Putin cu premierul indian este programată pentru 8-9 iulie. Se presupune că, în cadrul vizitei la Moscova, Modi va ridica inclusiv problema concedierii indienilor trimiși, ”din greșeală” să servească în armată.
Vizita lui Modi la Moscova va fi prima lui deplasare în străinătate de când a preluat, pentru a treia oară, funcția de șef al Guvernului, după alegerile generale. Anterior, după realegere, premierul Indiei vizita întotdeauna în primul rând țările vecine, precum Sri Lanka, Bhutan și Maldive, conform a ceea ce era considerată o „tradiție stabilită”.
]]>„Între agenda de lucru a întâlnirii, cerințele Chinei și speranțele generale al comunității internaționale continuă să existe o ruptură evidentă. Chinei îi este greu să participa la această întâlnire”, a subliniat reprezentanta oficială a diplomației chineze.
Ea a precizat că organizatorii summit-ului au fost înștiințați în legătură cu ”preocupările și considerațiile Chinei”.
Mao Ning a menționat că Beijingul a insistat întotdeauna pe organizaarea unei conferințe internaționale de pace, la care să participe reprezentanți și ai Rusiei, și ai Ucrainei. Participarea lor trebuie să fie egală, iar toate inițiativele de pace trebuie analizate în mod corect, a adăugat ministerul chinez de Externe.
Anterior, Reuters a anunțat că delegația chineză nu va merge la summitul din iunie, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile avansate de Beijing. Kievul i-a cerut președintelui chinez Xi Jinping și președintelui american Joe Biden să ia parte la conferință. Nici acesta din urmă nu și-a confirmat încă participarea.
Nici partea rusă nu sprijină summit-ul planificat și cere Kievului să renunțe la dorința de a reveni la granițele din 1991, acceptând „noile realități teritoriale” și recunoscând pierderea suveranității asupra regiunilor Crimeea, Donbass, Herson și Zaporojie, menționează RBC.
]]>Proiectul hub-ului de gaze este unul dintre principalele puncte de pe agenda energetică a viitoarelor convorbiri la nivel înalt. Evoluții pe „foaia de parcurs” vor fi propuse spre examinare de către cei doi lideri. Aceștia își vor da indicații corespunzătoare, se arată în comunicat.
În decembrie, Erdogan a declarat că a convenit cu Putin chestiunea pompării gazului rusesc în Balcani și Europa printr-un „hub” din Tracia. Potrivit acestuia, Turcia intenționează să transforme unul dintre turnurile din Atasehir într-un loc unde să fie mobilizate toate posibilitățile de distribuție a resurselor energetice.
Anterior, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak a declarat că foaia de parcurs pentru participarea Rusiei la construirea hub-ului de gaze în Turcia este în stadiu de aprobare. El și-a exprimat convingerea că în viitorul apropiat se va ajunge la acorduri concrete privind implementarea proiectului.
]]>„Dacă va continua ceea continuă acum, ceea ce se întâmplă acum, – iar acum este absolut evident: nu doar că a eșuat contraofensiva lor, dar inițiativa se află în mâinile Forțelor Armate ale Rusiei – dacă așa va fi și mai departe, statalitatea ucraineană ar putea primi o lovitură ireparabilă, o lovitură foarte grea”, a spus șeful statului.
Liderul rus a subliniat că formula de pace a lui Volodimir Zelenski înseamnă cerințe interzise pentru un dialog de pace.
„În privința acestui proces de negociere, este o încercare de a ne determina să renunțăm la victoriile pe care le-am realizat în ultimul an și jumătate. Dar așa ceva este imposibil, toți înțeleg că este imposibil”, a subliniat Putin.
Președintele a reamintit că partea ucraineană a renunțat la negocierile, deși Moscova și Kievul ajunseseră deja la acorduri.
„A doua zi ei au aruncat la gunoi toate acordurile, iar acum spun public, inclusiv șeful acelui grup de negociere (…) a spus: da, eram pregătiți, am ratat acest lucru, pentru că a venit premierul de atunci al Marii Britanii, Boris Johnson, și el ne-a convins să nu ducem la îndeplinire acele înțelegeri. Ce idioți, nu? Și afirmă deschis: dar dacă am fi făcut-o, totul s-ar fi încheiat de mult, acum un an și jumătate”, a arătat președintele.
Putin a adăugat: o astfel de decizie a conducerii ucrainene subliniază încă o dată că „nu sunt oameni independenți”.
Referindu-se la atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor ținte civile din Rusia, președintele a explicat că regimul de la Kiev vrea, astfel, să-și demonstreze „capacitatea” de a răspunde la acțiunile Moscovei, dar și să abată atenția de la eșecurile de pe front.
„Oamenii din afară se întreabă: de ce autoritățile de la Kiev fac ceea ce fac – bombardează orașe pașnice, zone populate, lansează lovituri asupra unor piețe – ce rost au toate astea din punct de vedere militar? Nici unul. Zero. De ce fac, totuși? Există răspuns. În primul rând, pentru a arăta poporului și sponsorilor lor, care dau bani pentru arme și muniții, arată că sunt în stare să răspundă la acțiunile Rusiei”, a spus șeful statului.
În același timp, potrivit spuselor sale, Forțele Armate ale Rusiei lansează lovituri punctuale asupra infrastructurii militare și întreprinderilor industriei de apărare ale Ucrainei.
Putin a subliniat că Rusia și-a apărat întotdeauna și își va apăra și acum interesele. În același timp, a continuat el, după prăbușirea URSS, ideile naționaliste s-au dovedit a fi mai puternice în republica vecină. El a amintit că în Declarația de independență s-a scris că Ucraina este stat neutru.
„Aceste elemente naționaliste s-au dovedit a fi mai agresive și au început să-și impună agenda. Iar toate astea au dus la situația de astăzi”, a spus președintele.
Șeful statului a adăugat că oamenii care trăiesc în aceste teritorii nu s-au considerat niciodată altceva decât parte a Rusiei.
]]>Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov și-a început discursul la Adunarea Generală, menționând că lumea se confruntă cu schimbări ireversibile, relatează RIA Novosti. Contururile viitorului sunt determinate de lupta dintre țările care pledează pentru autodeterminare și cele care continuă să se bazeze pe politica neocolonialismului. În primul rând, Occidentul se agață de măreția sa de odinioară.
Ministrul a reamintit că, încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, aliații URSS din coaliția anti-Hitler au pregătit operațiunile „Unthinkable” și „Dropshot” împotriva Uniunii Sovietice. Chiar dacă aceste planuri au rămas pe hârtie, țările occidentale nu s-au abătut de la cursul agresiv, încălcând în continuare toate înțelegerile convenite în legătură cu neextinderea Alianței Nord-Atlantice spre Est. „Seria recentelor exerciții comune între Statele Unite și aliații lor europeni din NATO, inclusiv scenarii de testare a utilizării armelor nucleare asupra teritoriului Federației Ruse, a devenit fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece”, a subliniat Lavrov.
Acum, crearea altor alianțe ostile, conduse de Statele Unite, continuă: „O nouă manifestare periculoasă a expansionismului NATO a devenit încercarea de a extinde aria de responsabilitate a blocului asupra întregii emisfere estice, sub sloganul viclean al „indivizibilității securității regiunilor euro-atlantică și indo-pacifică.” Pentru această misiune, Washington-ul creează și controlează mini-alianțe politico-militare, precum AUKUS, trilaterala SUA-Japonia-Republica Coreea, cvartetul Tokyo-Seul-Canberra-Wellington, atrăgând participanții lor spre o cooperare practică cu NATO, care își introduce infrastructura în teatrul Pacificului.”
„Minoritatea globală încearcă din răsputeri să frâneze cursul firesc al lucrurilor”, este de părere Lavrov. El a amintit că președintele francez Emmanuel Macron a reacționat aspru la recenta extindere a BRICS, catalogată drept o amenințare la adresa Occidentului. „Logica procesului istoric însă este inexorabilă”, a amintit ministrul, menționând că majoritatea oamenilor din lume se pronunță în favoarea unei cooperări în condiții de egalitate, motiv pentru care aleg BRICS și SCO (Organizația de Cooperare de la Shanghai – n.r.) și, în general, o lume multipolară.
„Pentru Rusia este evident că nu există altă cale”, dar Statele Unite și sateliții lor „continuă să provoace conflicte”, a remarcat ministrul rus de Externe, recomandând politicienilor occidentali să recitească Carta ONU.
Lavrov s-a referit și la sancțiunile ilegale. „Restricțiile lovesc cele mai vulnerabile segmente ale populației”, a subliniat el, cerând ridicarea sancțiunilor unilaterale împotriva Cubei, Venezuelei și Siriei. Ministrul a criticat încercările de „ucrainizare” a agendei tuturor platformelor internaționale, în timp ce o serie de conflicte, inclusiv cel sirian și palestiniano-israelian, nu au fost încă rezolvate. Alarmantă este escaladarea de către Occident a situației din Peninsula Coreeană și din Balcani. „Nu poate decât să provoace îngrijorare degradarea continuă a situației din regiunea sârbă din Kosovo <…> Întreaga lume vede cum istoria tristă a Acordurilor de la Minsk privind Ucrainei, care prevedeau un statut special pentru republicile Donbassului și pe care Kievul le-a sabotat în mod deschis cu sprijinul Occidentului, se repetă în Balcani.”
Separat, șeful ministerului rus de Externe a vorbit despre perspectivele reformei ONU, unde țările majorității globale ar trebui să primească mai multe împuterniciri. Aceste țări, a mai subliniat Lavrov, sunt pregătite și pentru dialog cu țările occidentale, dar problema ține de acestea din urmă. Dezvoltarea sustenabilă a lumii este posibilă numai dacă nu există o divizare pe democrații și autocrații și dacă se renunță la dorința de a impune voința tuturor, a conchis ministrul.
]]>„Este evident că la bordul avionului lui Prigojin s-a produs o explozie, altfel nu se explică împrăștierea pe o suprafață mare de teren a fragmentelor acelui aparat. Rusia, conducerea rusă nu este absolut deloc interesată ca Prigojin să moară, pentru simplul motiv că el a fost unul dintre jucătorii cheie care au promovat agenda rusă pe continentul african. Este vorba de Mali, iar acum de Niger. Iar acest lucru reprezintă o amenințare serioasă pentru Occident. Un procent de 50% din importurile Frantei de minereu de uraniu proveneau din niger. Iar acum va înceta să mai vină. Pentru Franța, este o lovitură foarte serioasă. De moartea lui Prigojin și a lui Dmitri Utkin (comandant al Companiei ”Wagner” – n.r.) sunt, în primul rând, interesate Statele Unite, Marea Britanie și Franța. De aceea, eu consider că organizatorii acestui incident – nu mă pronunț în privința celor care au dus la îndeplinire totul – sunt serviciile speciale ale SUA, Marii Britanii sau Franței – poate chiar toate la un loc.
Se poate presupune că executanții tehnici ai acestui act terorist puteau fi oameni care, în cadrul unor interese vădit criminale, sperau să obțină acces la resursele de care dispunea Prigojin, în special pe continentul african. Adică serviciile de informații occidentale ar fi putut folosi o persoană din anturajul lui Prigojin – să-l mituească, în perspectiva dobândirii, astfel, a acestor resurse sau în alt mod. Fiind una dintre opțiuni, nu pot exclude pe deplin această variantă.
Încă un aspect important: cu foarte puțin timp înainte, cu o oră, o oră și jumătate înainte de decolare, la bordul avionului a urcat un grup de oameni care reprezentantau pe cineva care ar fi dorit, chipurile, să cumpere acea aeronavă. Ba chiar pe internet a fost postată o înregistrare video, unde ei se plimbă în interiorul avionului, spunând că pielea fotoliilor este destul de veche și că trebuie înlocuită. După care acești oameni au plecat. Nu există nici un fel de garanții că ei nu ar fi adus explozibil în avion. De aceea, existau, fără îndoială, suficiente premise ca acest avion să fie aruncat în aer. Dar de acest lucru erau interesate, în primul rând, serviciile de informații occidentale și ele au fost, cel mai probabil, organizatorii, nu am practic nici un fel de îndoială. Este convingerea mea fermă. Cine a făcut-o din punct de vedere tehnic, cum a procedat, asta va stabili ancheta. Dar de lichidarea lui Prigojin au avut un interes geopolitic SUA, Marea Britanie și Franța”.
]]>Pe site-ul Serviciului de presă se precizează că, în ajunul reuniunii la nivel înalt, președintele va susține un discurs video în fața participanților la Forumul de afaceri BRICS.
Temele cheie ale forumului vor include „problematica legată de posibila extindere a asociației, agenda globală și regională, perspectivele dezvoltării pe mai departe a parteneriatului BRICS”. Se menționează, de asemenea, că Putin va vorbi despre prioritățile Rusiei în cadrul președinției BRICS, din 2024.
În comunicat se menționează că șefii statelor membre BRICS vor avea întâlniri cu liderii a peste 50 de țări și cu șefii structurilor executive ale organizațiilor regionale, iar înțelegerile finale ale summitului vor fi consemnate în Declarația de la Johannesburg.
În primăvară, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de „arestare” pe numele lui Putin sub acuzația de „deportare ilegală în Rusia a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei”. Având în vedere faptul că Africa de Sud a ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, s-a decis de comun acord ca președintele Rusiei să participe online la lucrările reuniunii la vârf. Rusia va fi reprezentată la summitul BRICS de ministrul de Externe, Serghei Lavrov.
]]>