Președintele Rusiei, Vladimir Putin, intenționează să aducă unele schimbări în sistemul de impozitare. Potrivit noilor modificări, cetăţenii care câştigă mult vor plăti un impozit mai mare. Acest format de impozitare progresivă oferă o abordare mai echitabilă, a precizat secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov.

„Vladimir Putin vorbește despre dreptate. Modificările sunt în curs de realizare. Vorbind despre echitate, Putin a subliniat că persoanele care câștigă mai puțin trebuie să plătească mai puțin, iar cei care câștigă mai mult trebuie să plătească mai mult. Asta este dreptate”, a subliniat Dmitri Peskov la o conferință de presă.

În prezent, cota de bază a impozitului pe venitul persoanelor fizice este de 13%, în cazul în care venitul depășește 5 milione de ruble pe an (în jur de 50.000 euro) taxa de impozitare este de 15%.

”Jocurile au câștigat o mare popularitate, au devenit o platformă de competiții pentru copii talentați și plini de energie, adepți ai educației fizice, ai unui mod de viață sănătos. Îmbucurător este faptul că mulți dintre ei și-au legat viitorul de sportul profesionist și participă cu succes la campionate mondiale de prestigiu”, a transmis președintele Rusiei, Vladimir Putin, în mesajul său dat citire, în cadrul ceremoniei, de consilierul președintelui Igor Levitin.

În Ținutul Primorie au venit aproape 3000 de tineri sportivi cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, din 15 țări. Timp de 11 zile ei vor concura pentru 273 seturi de medalii la 19 discipline.

”La această competiție, Rusia este reprezentantă de opt subiecți: Moscova, Tatarstan, Bașkortostan, Republica Saha (Iakutia), Districtele federale din Extremul Orient, Siberia și Ural, precum și de Ținutul Primorie. În calitatea ei de țară gazdă, Rusia are dreptul de a alinia două echipe naționale formate din 314 sportivi”, se precizează pe site-ul Jocurilor.

Au venit să participe la ”Copiii Asiei”, tineri sportivi din Armenia, Afganistan, India, Iran, Kazahstan, Kîrgîzstan, Liban, Mongolia, Pakistan, Thailanda, Turkmenistan, Uzbekistan.

Potrivit publicației americane Politico, Senatul SUA nu va aproba, după toate probabilitățile, săptămâna viitoare proiectul de lege propus de republicanul Ted Cruz (din partea statului Texas) privind sancțiunile împotriva gazoductului ”Nord Stream-2”. Democrații, care au susținut, până acum, aceste restricții, au declarat că ”nu doresc să-l încurce pe Biden în cooperarea cu Rusia”.

”Ceea ce înseamnă că Biden este foarte serios în privința dialogului cu Rusia, referitor la stabilitatea strategică. Nu vrea să-i umbrească începutul. Vrea să păstreze Occidentul unit pentru negocieri. Și vrea să păstreze argumentele de forță pentru a negocia”, crede Nikonov.

Negocierile dintre Rusia și SUA privind garanțiile de securitate au fost planificate pentru 10 ianuarie, la Geneva. La 12 ianuarie, reprezentanții Moscovei vor discuta preocupările lor din domeniul securității în Europa, precum și proiectele rusești legate de garanțiile de securitate, la ședința Consiliului Rusia – NATO, programată la Bruxelles, iar la 13 ianuarie, la reuniunea Consiliului permanent al OSCE, de la Viena.

După cum amintește agenția TASS, la 17 decembrie, Ministerul de Externe al Rusiei a publicat proiectele unui tratat cu SUA privind garanțiile de securitate și a unui acord privind măsurile de asigurare a securității Rusiei și a statelor membre NATO. Toate aceste documente au fost predate, la 15 decembrie, consilierului secretarului de stat, Karen Donfried.

]]> https://www.vestidinrusia.com/2022/01/07/duma-de-stat-pozitia-democratilor-privind-nord-stream-2-arata-seriozitatea-cu-care-biden-abordeaza-dialogul/feed/ 0 https://www.vestidinrusia.com/2021/03/11/o-nava-sub-pavilionul-insulelor-comore-cu-13-marinari-la-bord-a-naufragiat-in-largul-coastelor-romaniei/ https://www.vestidinrusia.com/2021/03/11/o-nava-sub-pavilionul-insulelor-comore-cu-13-marinari-la-bord-a-naufragiat-in-largul-coastelor-romaniei/#comments Thu, 11 Mar 2021 11:24:07 +0000 http://www.vestidinrusia.ro/?p=32287 […]]]> Nava de marfă solidă Volgo Balt 179 s-a răsturnat în largul coastelor României. Zece marinari de la bord au fost salvați, doi au murit, iar unul este dat dispărut, a informat Compania GSP Falcon, a cărei navă a primit un semnal de primejdie de la nava naufragiată, a transmis RIA Novosti.

Compania a menționat că semnalul de primejdie a fost primit la 04:40 dimineață (ora locală).

”Operațiunea de salvare a început fără întârziere, în condiții meteorologice extrem de dificile. 10 persoane au fost salvate și se află în siguranță la bordul GSP Falcon; două persoane au murit, iar căutările pentru cea de-a treia persoană continuă”, a relatat serviciul de presă al companiei.

Potrivit filialei Registrului maritim rus din Constanța, nava Volgo Balt 179 a navigat sub pavilionul Insulelor Comore, nu al Federației Ruse, după cum au raportat anterior o serie de agenții de presă românești și rusești, transmite, pe pagina sa de pe Facebook, Consulatul General al Federației Ruse din Constanța.

Conform informațiilor preliminare, condițiile meteorologice ar fi putut provoca naufragiul. Echipajul, după ce a trimis un semnal de primejdie, a anunțat că intenționează să părăsească nava. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și Poliția de Frontieră Română s-au alăturat operațiunii de salvare.

Potrivit ARSVOM, nava răsturnată în Marea Neagră a fost remorcată și, până în seara acestei zile, va fi adusă în portul Constanța. Din cauza vremii nefavorabile de pe mare, operațiunea de salvare este îngreunată.

Conform datelor preliminare, toți membrii echipajului sunt cetățeni ai Ucrainei, dar, pentru ora locală 10:45, nu au existat informații mai exacte privind cetățenia marinarilor de la bord.

La alegerile pentru guvernatorul regiunii Irkuțk, după prelucrarea a 70,02% dintre buletinele de vot, pe primul loc se află șeful interimar al regiunii, Igor Kobzev, cu 60,55%, locul secund revenindu-i principalului oponent al acestuia, comunistul Mihail Șciapov, cu 26,65%.

În Regiunea Autonomă Evreiască (EAO), după numărarea a 98,3% din buletine, conduce interimarul Rostislav Golștein, cu 82,5%, în Kamciatka – guvernatorul interimar Vladimir Solodov (80,4% din voturi, după numărarea a 97,1% din buletinele de vot), iar șeful interimar al ținutului Perm, Dmitri Mahonin, se află în frunte, cu 76,26%.

Anterior, Parlamentul Districtului Autonom Iamalo-Neneț (Nord-Vestul Siberiei) l-a ales în funcția de guvernator pe interimarul Iuri Bezduhnîi, iar în Districtul Autonom Hantî-Mansi (Siberia de Nord-Vest), Natalia Komarova a fost realeasă pentru un al treilea mandat.

Pentru șefii de regiuni,  s-au desfășurat alegeri directe în 18 regiuni. În alte 11, au fost aleși deputații adunărilor legislative.

În Regiunile Ivanovo și Nijni Novgorod, precum și în Ținutul Krasnodar au fost înregistrate cazuri când buletinele de vot au fost declarate ca invalidate. În ansamblu, pe parcursul alegerilor nu s-au consemnat nereguli serioase, a declarat șefa ȚIK, Ella Pamfilova.

Conform rezultatelor preliminare, la alegerile parțiale pentru deputatul Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) pentru Regiunea Kursk, cele mai multe voturi au fost obținute de Aleksei Zolotoriov (Partidul Rusia Unită), iar în Regiunea Iaroslavl – de Andrei Kovalenko (tot Partidul Rusia Unită).

La alegerile pentru Duma orășenească din Tomsk (Siberia de Vest), după numărarea a 66% din voturi, Partidul Rusia Unită a întrunit 24,61%, pe locul doi venind

KPRF (Partidul Comunist), cu 17,35%. Partidul Liberal- Democrat și Partidul Noii Oameni (nou înființat) au strâns  15,25% și, respectiv, 14,22%.

La Novosibirsk au fost numărate 28% dintre buletine – locuitorii au votat pentru deputații Consiliului orășenesc. Rusia Unită a adunat, potrivit rezultatelor preliminare, 46% din voturi, KPRF și LDPR – 14 și, respectiv, 10%.

Alegeri pentru diferite niveluri – guvernatori, deputați în adunările legislative locale și regionale, alegeri parțiale pentru Duma de Stat – s-au desfășurat în 83 de regiuni ale Rusiei. Din cauza situației epidemiologice, a fost pentru prima dată când alegerile s-au derulat pe parcursul a trei zile: 11 și 12 septembrie au fost declarate zile ale votului anticipat, iar 13 septembrie – zi principală.

Consiliul pentru dezvoltarea societății civice și drepturile omului de pe lângă Președinția Rusiei a anunțat, de asemenea, că pe durata derulării procesului electoral nu au fost semnalate incidente grave.

Totuși, Mișcarea pentru apărarea drepturilor omului, ”Golos”, a anunțat că au existat nereguli în Districtul Neneț, Ținutul Krasnodar, în Regiunile Vladimir, Riazan și Celiabinsk, la Moscova și în alte regiuni. Printre altele, s-a vorbit de cazuri de mituire și constrângere a alegătorilor, de distrugerea materialelor de campanie, de obstrucționarea activității observatorilor și a mass-media în secțiile de votare.

Ministerul de Interne a arătat, la rândul său, că în timpul alegerilor s-a constatat ”o avalanșă” de informații false referitoare la nereguli. Viceministrul Aleksandr Gorovoi a promis să clarifice fiecare caz de acest fel.

Anul acesta, au loc peste 9.000 de campanii electorale de toate nivelurile, în 83 de entități constitutive ale Federației (cu excepția Kabardino-Balkaria și a Sankt-Petersburgului). În urma procesului electoral, vor fi înlocuite peste 78.000 de mandate de deputați și posturi elective. Alegerile înalților funcționari – guvernatori – se desfășoară în 20 regiuni. În 18 dintre acestea, alegerile sunt directe, iar deputații organelor legislative sunt aleși în 11 entități constitutive (regiuni, republici, ținuturi și regiuni autonome). În patru subiecte ale Federației – Regiunile Kursk, Iaroslavl și Penza, precum și Republica Tatarstan, se organizează alegeri suplimentare ale deputaților pentru Duma de Stat, în circumscripții cu un singur mandat.

Potrivit CEC, au fost nominalizați 171.000 de candidați, dintre care peste 130.000 reprezentând 36 de partide politice, iar aproximativ 40.000 fiind cei auto-propuși. Au fost înregistrați aproape 160.000 de candidați, sau 93 la sută din toți candidații care au depus cereri; mai mult de 8.000, sau aproximativ 5 la sută dintre candidați, au fost refuzați.

Vot anticipat

Prin decizia CEC, din cauza situației epidemiologice complicate  persistente, votarea anticipată a avut loc timp de două zile: la 11 și la 12 septembrie. Primele secții de votare pentru scrutinul anticipat au fost deschise în Kamceatka, la ora 23:00 (ora Moscovei), la data de 10 septembrie. A mai fost organizată votarea la domiciliu și prin Internet.

În timpul operațiunii Debrecen, a fost finalizată eliberarea României și a fost eliberată partea de est a Ungariei, cu o suprafață de peste 27.000 mii de km pătrați. Trupele Frontului au înaintat până la 275 km, au ajuns la Tisa, pe aproape toată lungimea ei, au traversat-o și au cucerit o serie de puncte de atac de pe malul drept.

Trupele celui de-al 2-lea Front Ucrainean s-au unit cu forțele celui de-al 4-lea Front Ucrainean și, la 28 octombrie, au intrat pe linia Baia, Szolnok, Tissafured, Vitka, Chop. Frontul al 4-lea Ucrainean, care acționa pe partea dreaptă, a ieșit pe linia Poroșkov – Svalyava, eliberând, la 26 octombrie, orașul Mukaczevo și, la 27 octombrie, Ujgorod. Trupele celui de al 3-lea Front Ucrainean, acționând în partea stângă, au eliberat, împreună cu Armata Populară de Eliberare a Iugoslaviei, Belgradul și au ieșit pe linia Șabaț – Novi-Sad.

Mulți soldați sovietici și români au arătat curaj și eroism în luptele din zona Debrecenului. Comandantul de tun din Regimentul 152 de artilerie antitanc, M. Prohorov, împreună cu echipa sa, într-o singură luptă, la 16 octombrie, prin foc direct, au distrus 4 tancuri, 4 transportoare blindate, 3 mitraliere și au ucis peste 50 de hitleriști. Mai târziu, în luptele din regiunea Nagy-Nallo, echipa sa a respins două contraatacuri inamice, distrugând, în același timp, 2 baterii de aruncătoare de mine, 3 mitraliere, 5 mașini cu muniție și a anihilat până la 40 de hitleriști. Pentru curajul manifestat și acțiunile iscusite în luptă, M. Prokhorov a fost decorat cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice.
Un exemplu de curaj a demonstrat, în împrejurimile Debrecenului, comandantul adjunct al batalionului din cadrul Diviziei “Tudor Vladimirescu”, locotenentul Ion Stan. Inamicul ocupa o secțiune a căii ferate și numeroasele încercări ale batalionului, de a-l scoate de acolo, nu au avut succes. Atunci, locotenentul Ion Stan, strigând “Ura!”, a condus unitatea, la atac; ca urmare, o poziție importantă a fost cucerită. În această luptă, locotenentul a fost rănit mortal; a murit în drum spre batalionul medical. Pentru curaj, acțiuni hotărâte și inițiativă personală, Ion Stan a fost decorat postum cu ordinul sovietic ”Steaua Roșie”.

Reorganizarea Armatei Române

După finalizarea eliberării României, a avut loc reorganizarea Armatei Române. La 26 octombrie 1944, Vicepreședintele Consiliului Comisarilor Poporului – în numele Puterilor Aliate și Șeful Statului Major General al Armatei Române – în numele Guvernului român au semnat un protocol militar, care identifica unitățile și formațiunile concrete pe care România s-a angajat să le prezinte, pentru o participare ulterioară la războiul împotriva Germaniei fasciste. În conformitate cu protocolul semnat, armata română de pe front trebuia să fie formată din două Armate (1 și a 4-a), ca parte a câte două corpuri de armată, fiecare. În total, România s-a angajat să ofere 12 divizii, dintre care 9 divizii de infanterie, de vânători de munte, de cavalerie și una mecanizată, precum și un corp aerian, 2 batalioane de geniști, 2 batalioane de pontoane și 2 batalioane de comunicare, 2 divizioane antiaeriene și un număr de unități de întărire. Unitățile și formațiunile propuse urmau să fie completate la normă întreagă de luptă, fără a înceta luptele împotriva trupelor germano-fasciste și horthyste. Corpurile de cavalerie și alte două – de infanterie și de instruire – au fost supuse desființării, iar personalul, armele și echipamentele acestora trebuiau să fie utilizate pentru a completa unitățile și formațiunile active. Fiecare corp de armată avea câte un regiment de rezervă mixt, unde erau pregătite completările pentru armata de pe front. Protocolul prevedea, de asemenea, păstrarea în țară a unui corp de armată și a unui corp de vânători de munte, precum și a câtorva divizii de infanterie cu personal redus.

Reorganizarea Armatei Române avea în vedere neutralizarea acelor cercuri politice și militare care, în perioada precedentă, sabotau îndeplinirea, de către România, a obligațiilor ei prevăzute de Armistițiul din 12 septembrie 1944, iar, în perioada următoare, încercau să saboteze participarea României la război, precum și asigurarea completării unităților și a formațiunilor românești care operau pe front.

Un fragment din expoziția ”75 de ani de la eliberarea țărilor Europei de Est de sub nazism”, deschisă la București, la Centrul Rus de Știință și Cultură/ Foto: Vesti din Rusia

Operațiunea ofensivă ”Budapesta”

Din 29 octombrie 1944 până la 13 februarie 1945, a fost desfășurată Operațiunea ofensivă ”Budapesta”. Inițial, aceasta a fost realizată de forțele celui de-al 2-lea Front Ucrainean, iar, începând din 24 noiembrie, la Operațiune au luat parte și trupele celui de-al 3-lea Front Ucrainean. Total, la Operațiune au participat 10 armate sovietice, inclusiv una de tancuri și două aeriene. La data de 12 decembrie, acestea includeau peste 70 de divizii și 10 corpuri – de tancuri, mecanizate și de cavalerie. Ca parte integrantă a trupelor sovietice au acționat și două armate române și una bulgară. Înainte de începerea Operațiunii ”Budapesta”, reorganizarea Armatei Române nu era, încă, finalizată. În subordonarea operațională a celui de-al 2-lea Front Ucrainean, se aflau 14 divizii române – 8 divizii ale Armatei a 4-a (a 3-a, a 6-a, a 9-a, a 11-a, a 18-a, a 21-a de infanterie, 1 și a 8-a de cavalerie), 5 divizii ale Armatei 1 ( a 2-a, a 19-a de infanterie, a 9-a de cavalerie, a 2-a și a 3-a de vânători de munte, precum și a 10-a de infanterie, care a ajuns pe front în ianuarie 1945). Divizia ”Tudor Vladimirescu” a continuat să lupte în cadrul Armatei a 53-a. În luptele pentru Budapesta, a participat, direct, al 7-lea Corp al Armatei Române. Celelalte unități ale Armatelor 1 și a 4-a au participat, în cadrul Frontului, la eliberarea regiunilor de nord-est din Ungaria și, la începutul anului 1945, împreună cu trupele sovietice , au intrat în Cehoslovacia.

Înainte de începutul Operațiunii ”Budapesta”, inamicul a reușit să formeze o grupare militară puternică, în Ungaria. Grupul de armate ”Sud” avea 35 de divizii și 3 brigăzi – cu 4 divizii mai mult decât în operațiunea ”Debrecen”. Aceasta a fost întărită datorită includerii în componența ei a primei armate maghiare și a transferului, din alte secțiuni, a 4 divizii germane. Hitler a ordonat ca Budapesta să fie transformată într-o fortăreață inexpugnabilă, ca trupele să se lupte pentru fiecare clădire și să nu părăsească orașul, nici măcar în cazul evoluției nefavorabile a situației de pe aripa sudică a frontului sovieto-german. Comandamentul germano-fascist ținea, în Ungaria, aproximativ 18 la sută din totalul forțelor sale care se aflau pe frontul sovieto-german. Dintre cele 32 de divizii de tancuri și cele motorizate, 9 se aflau pe teritoriul ungar; numărul de formațiuni de tancuri și de motorizate, în timpul operațiunii, nu numai că nu scădea, dar, în mod sistematic, creștea și, în decembrie, a ajuns la 15. La marginea Budapestei, pe partea estică, au fost create trei linii defensive puternice; în plus, aproape fiecare edificiu din oraș a fost adaptat pentru apărare. Forțele principale ale inamicului (23 de formațiuni din 38) se aflau în fața aripii drepte și a centrului celui de-al 2-lea Front Ucrainean; în direcția Niregyaa-Miskolc, în fața aripii stângi, erau 7 divizii, iar în zona capitalei Ungariei – 4 divizii.

Un fragment din expoziția ”75 de ani de la eliberarea țărilor Europei de Est de sub nazism”, deschisă la București, la Centrul Rus de Știință și Cultură/ Foto: Vești din Rusia

(După paginile cărții «В боях за свободу Румынии»/ «În luptele pentru libertatea României» de A.Antosiak, Moscova, 1974, alte surse din arhivele Ministerului rus al Apărării și din cele românești, precum și din presa rusă.)

(Va urma)

«Pe valul de sabotare a ”Minskului” se înscriu și mulți oficiali influenți din Ucraina, care vin în dezacord direct cu voința politică de reglementare declarată de președintele Zelenski. E adevărat, simpla voință nu este suficientă, este nevoie de pași concreți», a subliniat diplomatul rus.

Piatra de încercare pe această direcție o constituie punctul referitor la transferul controlului asupra graniței ruso-ucrainene. Kievul insistă că, mai întâi, trebuie să-și deplaseze militari în regiune și să stabilească un control total asupra graniței; numai după aceea, se poate vorbi despre organizarea de alegeri. Asta, în condițiile în care Acordurile de la Minsk prevăd o ordine exact pe dos.

În plus, înțelegerile convenite în urmă cu cinci ani, în capitala belarusă, de liderii Rusiei, Germaniei, Franței și Ucrainei, împreună cu grupul de contact de reglementare a conflictului din Donbass, indică necesitatea stabilirii unui dialog direct între Kiev și Donbass, dar Kievul ignoră și această cerință.

”Fără a se ține cont de părerea locuitorilor din Donețk și Lugansk, orice reglementare este imposibilă. Este timpul, în sfârșit, să se înțeleagă faptul că alegerile din Donbass se pot desfășura doar într-o atmosferă de încredere a populației față de procesul electoral”, a spus Nebenzea.

Moscova este îngrijorată și de tentativele Kievului de a înlocui Acordurile de la Minsk cu activități în alte formate. Diplomatul rus a amintit că Forțele armate ale Ucrainei încearcă să ocupe pozițiile insurgenților din ”zonele gri”, unde, în general, nu ar trebui să existe militari – nici ucraineni, nici insurgenți. «Nu trebuie încercată înlocuirea înțelegerilor de la Minsk cu alte formate, cum ar fi formatul ”Normandia”, creat tocmai pentru realizarea Acordurilor de la Minsk», a avertizat Nebenzea.

Printre altele, Kievul afirmă, periodic, că inclusiv ”formatul Normandia” trebuie lărgit prin invitarea la lucrări a Statelor Unite și a Marii Britanii, spre exemplu. E adevărat că, până acum, nu s-a ajuns și la demersuri concrete în acest sens.

Referindu-se la punctele îndeplinite de Kiev, Nebeznea a vorbit despre ”activitatea grupului de contact la Minsk și Misiunea specială de monitorizare a OSCE”, deși, situația din Donbas continuă să trezească îngrijorare la ONU și, în pofida faptului că – după cum constata Nebenzea la ședința Consiliului de Securitate al ONU din 18 februarie – Acordurile de la Minsk prevăd foarte clar încetarea totală a focului, amnistiere, reforma constituțională, desfășurarea de alegeri și, la final, restabilirea controlului guvernamental asupra întregii zone de conflict.

”Dacă magistrala de transport a gazelor naturale va fi construită până la sfârșitul anului 2019 și dată în exploatare în 2020, familiile europene vor obține accesul la o sursă de gaze cu un preț de cost mai mic și vor putea economisi 8 miliarde de euro pe an. Asta, pentru că prețurile vor scădea cu 13%”, a declarat, pentru cotidianul citat, biroul de presă al companiei Nord Stream 2 AG.

Proiectul presupune construirea a două tronsoane ale gazoductului, cu o capacitate totală de 55 miliarde metri cubi de gaze pe an. Conducta pornește de pe țărmul Rusiei și ajunge în Germania, traversând Marea Baltică. Costul proiectului este estimat la 9,5 miliarde de euro.