„După evaluarea tuturor avariilor și defecțiunilor apărute la bordul bărcii cu vâsle, echipa i-a propus lui Fiodor Koniuhov să pună capăt, din motive tehnice, temerarei sale traversări și să evacueze la bordul navei care trece prin apropiere. Această decizie este susținută de toți partenerii din proiect”, se spune în comunicatul echipei navigatorului.

Este vorba despre defecțiuni apărute la sisteme critice de menținere a vieții și navigație a navei. În plus, s-a stricat unitatea de control a pilotului automat, care ținea barca pe curs în timpul furtunilor. Acum ea se va răsuci cu bordul spre valuri, ceea ce poate provoca noi avarii. În urmă cu o săptămână, s-a deteriorat instalația de desalinizare, iar Koniuhov a trebuit să o folosească pe cea de rezervă.

Life.ru amintește că Fiodor Koniuhov a pornit singur într-o călătorie de 200 de zile cu barca cu vâsle „Akros”. Călătoria a început în America de Sud, având ca punct final Australia, traversând Oceanele Atlantic și Indian. Un traseu care nu a fost traversat încă de nimeni până acum cu o ambarcațiune cu vâsle. În februarie, Koniuhov a stabilit un record traversând Atlanticul de Sud în 68 de zile. La un moment dat, legătura cu navigatorul s-a pierdut în timpul unei furtuni puternice. Ulterior însă, barca lui Koniuhov a fost întâmpinată de nava de cercetări științifice „Akademik Fedorov”.

„Sesiunea va dura aproximativ șase luni și se va încheia cu o coliziune a fasciculelor de xenon (Xe) în punctul lor de intersecție în sala MPD (Multi-Purpose Detector – n.r.). Pe parcursul sesiunii, vor fi activate, etapizat, sursa de ioni Krion-6T, acceleratorul liniar, boosterul, Nuclotronul și instalația BM@N. După care va fi realizată răcirea magneților, reglarea canalelor de transport și injecție a fluxurilor în collider și de circulație a acestora”, se precizează în comunicatul Institutului.

NICA (Nuclotron based Ion Collider Facility) – un accelerator de particule, unul dintre proiectele din clasa ”megascience” derulate în Rusia -, se află la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare. Oamenii de știință speră că această instalație le va permite să înțeleagă cum s-au format protonii și neutronii în Univers în primele clipe după Big Bang.

„Este un moment istoric, este o călătorie de 19 ani. Așteptăm cu toții datele de la primele experimente fizice, când vom vedea pe monitoarele din camera de comandă ciocnirea fasciculelor. Cred că acest moment se va întâmpla în această vară, prin iulie-august”, a spus directorul JINR, academicianul Grigori Trubnikov.

În 2022, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a plătit revistei americane Time 4 milioane de dolari, pentru ca publicația să-l declare Omul Anului pe Volodimir Zelenski și să publice fotografia acestuia pe copertă, afirmă senatorul Aleksei Pușkov pe canalul său de pe rețeaua Telegram, scrie Gazeta.ru.

El susține că Time nu este singurul mijloc de informare în masă care a primit sume uriașe de bani pentru astfel de articole.

Pușkov a adăugat că aceste informații se bazează pe articolele de cheltuieli ale USAID.

Senatorul rus este de părere că „aceasta este modalitatea prin care se fac informații în Occident”.

Gazeta.ru amintește că, pe 19 martie, un tribunal din Maryland a interzis Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE) condus de miliardarul Elon Musk să continue acțiunea de desființare a USAID.

Anterior, Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că, după șase săptămâni de analiză, SUA închid oficial 83% din programele USAID. Potrivit precizărilor sale, cele 5.200 de contracte anulate au dus la cheltuirea a zeci de miliarde de dolari prin modalități care nu servesc principalelor interese naționale ale Statelor Unite.

Cotidianul american precizează că la aceste activități au participat nu doar militari americani, dar și angajați ai CIA, care împreună au ajutat armata Ucrainei să efectueze lovituri în adâncul teritoriului rus.

„Cot la cot, în centrul de comandă al misiunii din Wiesbaden, ofițeri americani și ucraineni au planificat contraofensiva Kievului. Eforturile de anvergură depuse de SUA pentru colectare informațiilor sensibile nu numai că au direcționat strategia generală de luptă, dar au transmis și informații precise referitoare la indicațiile ce trebuie date soldaților ucraineni de pe teren privind țintele ce trebuie lovite”, se arată în articol.

Intrând în detalii, The New York Times precizează că tentativa armatei Ucrainei de a ataca Podul Crimeei, în august 2024, a fost realizată în cadrul Operațiunii ”Lunar Hail”, elaborată de SUA, la cererea Kievului, pentru a distruge infrastructura din peninsulă.

Conform planurilor aprobate și discutate cu luptătorii ucrainei, atacurile cu rachete ATACMS trebuiau să vizeze punctele vulnerabile ale podului, după care structura de rezistență a construcției urma să fie aruncată în aer cu ajutorul șalupelor fără pilot.

„Din cele aproximativ 100 de ținte din Crimeea, cea mai râvnită a fost podul de peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula de Rusia continentală. Ucrainenii au propus să fie folosite doar ATACMS. Generalii au ripostat: singure, rachetele ATACMS nu pot face față acestei misiuni”, se spune în articol.

În opinia jurnaliștilor de la NYT, pentru administrația fostului președinte american Joe Biden, eșecul ataculului Forțelor Armate ale Ucrainei a întărit importanța de a ajuta Kievul să folosească drone americane de atac cu rază lungă de acțiune.

Regnum amintește că, în noaptea de 16 august 2024, sistemele rusești de apărare aeriană au doborât 12 rachete americane ATACMS în zona Podului Crimeii. Anterior, șeful regimului de la Kiev, Volodimir Zelenski anunțase că are de gând să atace respectivul pod, chiar să-l distrugă până la jumătatea lunii iulie 2024, potrivit zirului The Sun.

Prima dată, Podul Crimeei a fost atacat de partea ucraineană pe 8 octombrie 2022, când o explozie a distrus parțial partea carosabilă. În iulie 2023, SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei) și-a recunoscut implicarea în atacul terorist. În februarie 2024, președintele Comitetului de Investigații al Rusiei, Aleksandr Bastrîkin, a anunțat că au fost stabilite toate circumstanțele atacului.

Este un film despre film și povestește despre actele de vitejie ale cameramanilor militari sovietici care, în condiții grele de iarnă și operațiuni armate, au filmat un documentar unic despre înfrângerea, lângă Moscova, a armatei germano-fasciste în toamna și iarna anului 1941. Chiar așa se intitulează ”Zdrobirea trupelor germane lângă Moscova”. Iar în 1943, această lucrare a regizorilor Ilia Kopalin și Leonid Varlamov a devenit primul film sovietic distins cu Oscar.

În realitate, la filmul documentar ”Zdrobirea trupelor germane lângă Moscova” a muncit echipa de filmare a Frontului de Vest, formată din aproximativ 30 de operatori. Ei au fost cei care au filmat în cele mai grele și periculoase condiții: geruri, din cauza cărora aparatura dădea deseori rateuri, deplasarea constantă pe un teritoriu uriaș, nevoia de a merge regulat la Moscova pentru a preda materialul filmat…

Operatorii erau răniți și mureau încercând să surprindă pe peliculă imagini unice ale luptei împotriva ocupanților și dovezi ale crimelor lor groaznice. Din păcate, istoria a păstrat numele a doar 16 eroi care au lucrat la film.

Toate acestea l-au inspirat pe regizorul Serghei Mokrițki să realizeze un film artistic dedicat acestui episod, prea puțin cunoscut, în general, al Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Iată ce povestește el însuși:

– Pentru mine, povestea realizării filmului „Zdrobirea trupelor germane lângă Moscova” este una personală. Operatorii care au filmat această peliculă au fost profesorii și maeștrii noștri de la VGIK (Institutul de Cinematografie de Stat). Ei relatau în ce condiții dintre cele mai grele au trebuit să lucreze în toamna și iarna anilor 1941-1942. La Studioul Central de

Film, unde se muncea fără întrerupere, 24 din 24 de ore, materiale noi veneau constant: de la filmarea atacurilor armate de la periferia capitalei până la ce mai rămăsese din Iasnaia Poliana (moșia lui Lev Tolstoi din regiunea Tula – n.r.) și Muzeul Ceaikovski din Klin după ce fuseseră jefuite. Împreună cu trupele, cameramanii din prima linie, intrau în orașe și sate distruse, imortalizând pe peliculă dovezi înfricoșătoare ale crimelor naziste. „Plângeți, dar filmați!” – acesta a fost ordinul dat cameramanilor de front de celebrul regizor Aleksandr Dovjenko. Și ei au filmat. Din înregistrările acestei mărețe Cronici de război s-a și format, de altfel, imaginea poporului-învingător, ferm hotărât să-și apere casa, țara.

La VGIK, mentorul lui Serghei Mokrițki a fost Aleksandr Vladimirovici Galperin. În timpul războiului, el a fost cameraman de front, îndeplinea misiunile speciale trasate de Stalin.

– Și altul dintre maeștrii noștri, Koloșin Anatoli Aleksandrovici, a filmat războiul. Au fost profesori excelenți, oameni receptivi și sinceri, continuă Serghei Mokrițki. Unul dintre eroii principali ai „Primului Oscar” poartă numele de familie Alperin, iar pe tatăl eroinei principale îl cheamă Aleksandr Vladimirovici – astfel transmit plecăciunile mele maestrului meu Aleksandr Vladimirovici Galperin.

În literatura rusă există un uriaș strat de extraordinară proză de front. Autorii lor sunt cunoscuți de toți: Grigori Baklanov, Vasil Bîkov, Boris Vasiliev, Vasili Grossman, Viktor Nekrasov și alții. Multe filme arată războiul în mod terifiant și credibil: „La război ca la război” de Viktor Tregubovici, „Ei au luptat pentru patrie” de Serghei Bondarciuk, „Du-te și vezi” de Elem Klimov și alții. Dar s-au făcut puține filme despre cameramanii din război, spune Serghei Mokrițki.

– Toate aceste cărți și filme au fost pentru noi surse de lucru la scenariu. Dramaturgii Maksm Budarin și Iuri Nenev au folosit cartea lui Fomin și Mihailov „Prețul unui cadru”. O lucrare unică, unde sunt adunate documente, ordine, rapoarte și scrisori ale operatorilor de front și care s-a dovedit neprețuită pentru prezentarea credibilă a evenimentelor din filmul nostru. Dar principala noastră sursă a fost chiar filmul „Zdrobirea trupelor germane lângă Moscova”, a cărui structură ne-a sugerat structura „Primului Oscar”. Regizorii filmului „Zdrobirea trupelor germane de lângă Moscova” Ilia Kopalin și Leonid Varlamov au reușit să organizeze cu talent materialul înregistrat de cameramanii de front. Filmul a primit aprecierea publicului atât din Uniunea Sovietică, cât și din străinătate. Pentru prima dată în istoria cinematografiei sovietice, filmul a primit pe merit un Oscar.

Rolurile principale din filmul „Primul Oscar” au fost interpretate de vedete tinere: Tihon Jiznevski, Anton Momot și Daria Jovner.

Iată ce crede interpretul unuia dintre rolurile principale, Tihon Jiznevski: „După părerea mea, filmul „Primul Oscar” va fi interesant pentru toți cei care nu știu despre existența acestei povești. Iar aceștia sunt majoritari. Este un eveniment foarte semnificativ din istoria Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În esență, filmul documentar „Zdrobirea trupelor germane lângă Moscova” a spulberat mitul invincibilității trupelor germane. Filmul a arătat că se poate opune rezistență. Datorită lui, lumea a înțeles în sfârșit că se poate rispota”. În film au jucat, de asemene, actori străini: nominalizat la Oscar Michael Lerner (”Barton Fink”) și Austin Basis (serialele ”Patria”, ”Lucifer”, ”Frumoasa și Bestia”).

– Pentru mine, alegerea actorilor este mereu o acțiune chinuitoare și responsabilă, – recunoaște regizorul Serghei Mokrițki. – Interpreții rolurilor principale au abordat munca în mod responsabil și creativ. În pofida gerurilor, a filmărilor dificile din punct de vedere fizic și uneori periculoase, a fost ușor să lucrezi cu ei. Acum este greu să anticipăm reacția principalului nostru judecător – spectatorul. Dar conștiința echipei noastre de filmare este curată. Toți, fără excepție, membrii echipei ”Primul Oscar” au muncit cu dăruire și când afară era ger năprasnic și când ningea abundent.

Una dintre liniile de intrigă ale filmului sunt peripețiile cu decernarea premiului Oscar unui film despre apărarea Moscovei. Este, la rândul ei, povestea uluitoare a bătăliei purtate pentru filmul sovietic de legendarului producător de la Hollywood, David O. Selznick, care a provocat Academia Americană a Artelor și Științelor Filmului și pe propriul său socru, atotputernicul Louis B. Mayer, unul dintre fondatorii premiilor Oscar. Selznick a fost cel care a anunțat câștigătorul la noua categorie – Cel mai bun film documentar – la ceremonia Oscarului din 1943.

– „Primul Oscar” este și un film despre dragoste”, concluzionează regizorul Serghei Mokrițki. – Despre dragostea pentru femei, despre dragostea pentru profesie. Munca unui cameraman în timpul operațiunilor militare este extrem de nepotrivită. Războiul și arta sunt două poluri diferite ale activității umane. Dar după aceea, după război, se dovedește că exact munca unor cronicari este foarte importantă. Cât de dureros le-a fost să decidă care este adevărul despre război – rândurile de soldați mărșăluind sau lacrimile asistentelor și mamelor. Dar prin ochii lor noi vedem istoria…

„Vor rămâne aici șapte-opt zile, după care își vor prezenta poziția, inclusiv în privința tunului sonic, pentru a spulbera și mai mult unele dintre afirmațiile false”, a spus șeful statului. Venirea specialiștilor ruși în capitala sârbă, a fost anunțată de Vucic pe 19 martie. El a promis că se va retrage din funcție dacă informația despre folosirea respectivelor arme se va confirma.

La mijlocul lunii martie, la Belgrad s-a desfășurat cel mai mare protest din ultimul deceniu. La miting au participat până la 300.000 de oameni. Atunci, presa a scris, citând experți militari, că autoritățile ar fi folosit arme sonice pentru a dispersa manifestanții. Guvernul a negat informația.

Mitingurile în masă din Serbia au început în noiembrie 2024. Pe fondul protestelor, prim-ministrul țării Milos Vucevic și-a dat demisia.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit despre necesitatea restabilirii dialogului cu Statele Unite pe probleme privind stabilitatea strategică, dialog întrerupt de partea americană în februarie 2022, informează Kommersant. Sub administrația anterioară a SUA, părțile nu au reușit să ajungă la un acord în această chestiune, iar pentru negocieri pe această temă cu noua echipă de la Casa Albă nu au fost, deocamdată, create condiții, după cum se precizează în comentariul șefului diplomației de la Moscova. Deși peste mai puțin de un an expiră termenul de valabilitate a celui mai important Tratat bilateral prvind armele strategice ofensive (START), iar dacă Moscova și Washingtonul nu ajung la o înțelegere în privința unor măsuri care să-l înlocuiască, pentru prima dată în ultimul jumătate de secol, cele mai mari două puteri nucleare vor rămâne fără un acord în domeniul controlului armamentelor.

Într-un interviu acordat postului de televiziune Pervîi kanal, Serghei Lavrov a abordat în detaliu tema stabilității strategice. Potrivit spuselor sale, ”dialogul ruso-american privind stabilitatea strategică trebuie restabilit”. ”Noi suntem de acord în acest sens”, a precizat ministrul, comentând apelurile administrațiilor americane, trecută și actuală, de a relua contactele dintre Washington și Moscova pe această temă. În același timp, el a subliniat că acest lucru trebuie făcut „exclusiv pe baza revenirii la principiile care au stat la baza Tratatului de reducere a armelor strategice ofensive și care sunt reflectate în preambulul acestuia, inclusiv relația dintre armele ofensiv-strategice și defensiv-strategice, inclusiv respectul reciproc și acordul de a acționa exclusiv pe bază de egalitate în drepturi”.

„Atâta timp cât, în esență, suntem, doctrinal vorbind, inamic (pentru SUA – Kommersant), despre ce fel de stabilitate poate fi vorba?” — a adăugat Serghei Lavrov.

Kommersant amintește că până în februarie 2022, Moscova și Washington au purtat consultări privind acordurile care ar putea înlocui Noul Tratat START, dar pe fondul conflictului din jurul Ucrainei, acest dialog a fost întrerupt din inițiativa Statelor Unite. În iunie 2023, administrația Joe Biden a propus Rusiei să revină la tema controlului armamentelor și reducerii riscului nuclear, dar autoritățile ruse au considerat inacceptabilă ștergerea acestor probleme din suma totală a dezacordrilor acute dintre Moscova și Washington.

Odată cu venirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite, sunt semne că situația se poate schimba în bine. În ultimele săptămâni, liderii Federației Ruse și Statelor Unite au semnalat nu o dată interesul lor pentru discutarea problemei legate de controlul armamentelor (vezi Kommersant, 24 februarie). Cu toate acestea, timp pentru negocieri de substanță privind înlocuirea Noului START rămâne puțin: tratatul expiră pe 5 februarie 2026. A fost prelungit o dată pentru cinci ani, astfel că acum nu mai poate fi prelungit.

În prezent, acordul are o acțiune limitată. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea la Noul START, explicându-și decizia prin două motive: prin faptul că Statele Unite încalcă tratatul, iar circumstanțele s-au schimbat radical comparativ cu 2010, când a fost încheiat. Statele Unite nu au fost de acord cu niciunul dintre aceste puncte. În același timp, autoritățile Rusiei au anunțat că sunt pregătite să respecte în continuare restricțiile cantitative stipulate în acord dacă americanii vor proceda la fel. Este vorba despre 700 de unități pentru rachete balistice intercontinentale desfășurate (ICBM), rachete balistice lansate de submarine (SLBM) și bombardiere grele (HB), 1.550 de unități pentru focoasele dispuse pe aceste aparate de zbor și 800 de unități pentru lansatoare desfășurate și nedesfășurate pentru de ICBM-uri, SLBM-uri și HB-uri. În plus, Moscova a promis că va continua să notifice Statele Unite în prealabil cu privire la lansările de ICBM și SLBM, precum și asupra exercițiilor strategice de mare amploare. La rândul lor, Statele Unite au asigurat că vor respecta plafoanele cantitative prevăzute în tratat și s-au declarat gata să ofere Rusiei notificări similare despre lansări și exerciții.

În timpul primului său mandat, Donald Trump a dorit tare mult să includă China în discuțiile privind controlul armamentelor dintre Statele Unite și Rusia. Beijingul a refuzat însă să se alăture acestui proces, invocând diferența considerabilă de dimensiuni față de arsenalele nucleare ale țărilor. Potrivit estimărilor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Rusia deține 4.380 de focoase nucleare, în timp ce Statele Unite au 3.708 (aceste cifre nu includ focoasele scoase din uz, dar încă nedistruse; iar datele pentru Federația Rusă sunt aproximative, deoarece nu a făcut publice informații despre arsenalul său din 2023). Nici autoritățile chineze nu publică date despre armele lor nucleare. SIPRI estimează că Beijingul are 500 de focoase nucleare, dar subliniază că partea chineză își sporește potențialul mai repede decât alte țări. În același timp, în recentul raport al Biroului Directorului de Informații Naționale China este definită drept „principal rival strategic” al Washingtonului.

În același interviu pentru Pervîi kanal, Serghei Lavrov a spus că „revine Chinei dreptul de a decide dacă vrea sau nu să se alăture eventualelor viitoare negocieri dintre Rusia și Statele Unite privind stabilitatea strategică. „Președintele american Donald Trump (iar înaintea lui, Joe Biden) spune că Beijingul trebuie atras în aceste negocieri. Poziția noastră a fost: în primul rând, acest lucru este treaba Chinei. Ce va decide, vom trata cu tot respectul alegerea făcută”, a precizat șeful diplomației ruse.

În al doilea rând, potrivit spuselor sale, „dacă tot vorbim despre extinderea cercului de participanți, cum rămâne cu Marea Britanie și Franța?” „Aceste două țări (deținătoare de arme nucleare. — Kommersant), împreună cu Statele Unite, sunt membre ale aceleiași Alianțe (NATO. — Kommersant), care în anii lui Joe Biden, și chiar înaintea lui, au spus prea puține lucruri bune la adresa noastră, iar în perioada președinției sale, ne-a declarat pur și simplu „principala amenințare”. Dacă noi suntem „principala amenințare”, iar ei ne spun, haideți să stăm de vorbă cu voi, dar nu vă atingeți de aceste două părți, atunci nu este cinstit”, și-a continuat ideea Serghei Lavrov.

La fel ca și China, Franța (care, potrivit estimărilor experților are 290 de focoase nucleare) și Marea Britanie (care deține circa 230) nu au manifestat vreun interes pentru controlul armamentelor, pe motiv că arsenalele lor diferă mult de cele ale Rusiei și SUA.

Între timp, dacă Moscova și Washingtonul nu elaborează niște acorduri noi care să înlocuiască Tratatul START, va fi pentru prima dată din anii ’70 când vor rămâne fără nicio restricție în domeniul armelor strategice.

Directorul Centrului pentru Studii Militar-Economice al Institutul de Economie și Strategie Militară Mondială de la Școala Superioară de Economie a Universității Naționale de Cercetare, Prohor Tebin, a pus la îndoială posibilitatea că, în timpul rămas până la expirarea Noului START, se va reuși lansarea de consultări cu cinci țări. „Este ireal. În primul rând, pe fondul politicii promovate de Londra și Paris, precum și al relațiilor lor atât cu Rusia, cât și cu administrația Trump. Pe viitor însă, situația se poate schimba a recunoscut expertul pentru Kommersant. Nu este exclus ca Moscova, pe de o parte, și Washingtonul, pe de altă, să contribuie la stabilirea unui dialog informal sau consultări între ele (inclusiv naveta sau mediere) cu China și, respectiv, cu Franța/Marea Britanie. La un moment dat, acest lucru ar putea deveni interesant pentru alti membri ai celor cinci state nucleare. Însă, în opinia mea, în cazul Chinei această probabilitate, deși mică, este totuși mai mare decât în privința Franței și Marii Britanii, în special pe fondul cursului actual spre „autonomie strategică a Europei” și încercările de a înlocui sau completa „umbrela nucleară” americană.

„Ucraina are un guvern legitim și, evident, el trebuie respectat, a spus secretarul general al ONU. Din păcaate, este o dublă minciună. Nu ai de ce să-l respecți. A suferit un eșec, oamenii lui mor, țara lui dispare”, a scris Medvedev în engleză pe rețeaua de socializare X.

Ca reacție la propunerea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, de a institui în Ucraina o guvernanță externă, Antonio Guterres a declarat că guvernul ucrainean este legitim și a cerut ca acest lucru să fie respectat.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024. De atunci în Ucraina nu au avut loc alegeri prezidențiale și, prin urmare, prezența lui Zelenski în funcție de președinte nu are bază legitimă.

Comentând, pe pagina sa de Facebook, recomandările adresate de Bruxelles populației UE de a-și asigura provizii de apă, alimente și medicamente, ministrul ungar de Externe, a calificat aceste îndemnuri ca cetățenii să dețină „pachete de supraviețuire” pentru 72 de ore absurde pentru secolul XXI.

„Dacă este să căutăm o explicație, concluzia este una singură: Bruxelles-ul se pregătește de război, deși inițiativele de pace prind viteză. Așteptăm un răspuns din partea Comisiei Europene: pentru ce avem nevoie de un plan de supraviețuire de 72 de ore? De ce vrea UE să continue războiul când dialogul pașnic pare mai promițător? – a spus el.

Pe 26 martie, jurnalistul irlandez Chay Bowes a declarat că locuitorii Uniunii Europene sunt băgați în sperieți cu niște invenții despre planurile Rusiei de a ocupa UE, deși vorbește, în același timp, negativ despre capacitățile armatei ruse. El a amintit că Europa intenționează să cheltuiască 800 de miliarde de euro pentru a se pregăti pentru un potențial război cu Rusia.

Pe 18 martie, premierul ceh Petr Fiala a spus că Rusia nu intenționează să se oprească în Ucraina, chiar și în cazul unei încetări a focului și că va dori să declanșeze un nou conflict peste câțiva ani. Potrivit spuselor sale, Europa trebuie să renunțe la politica verde și să se pregătească de război.

Printre alte pierderi se numără: 402 de tancuri, 327 de vehicule de luptă de infanterie, 290 de transportoare blindate de trupe, peste 2.200 de vehicule de luptă blindate și 585 de piese de artilerie.

În plus, armata rusă a distrus 13 lansatoare de rachete cu lansare multiplă HIMARS și șapte MLRS de fabricație americană.

Ministerul rus a subliniat că Forțele Armate ale Rusiei continuă operațiunea de distrugere a formațiunilor ucrainene care rămân în zona de frontieră a Regiunii Kursk.

Anterior, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că toți luptătorii ucraineni care au comis crime în Regiunea Kursk vor primi pedeapsa pe care o merită. Procuratura Generală și Comitetul de Investigații al Federației Ruse înregistrează atrocitățile comise de aceștia.