Cu operațiunea din Iran, SUA au acoperit dislocarea de trupe lângă Rusia, în România

Oleg ISAICENKO, Vzglyad

Acțiunile militare angajate de SUA în Iran au condus, pe neașteptate, la creșterea prezenței americane în România. Washingtonul a declarat că, pentru a purta cu succes acest conflict, Statele Unite au nevoie de infrastructura aeriană a republicii. Experții sunt însă, de părere, că Administrația de la Casa Albă este ipocrită: în realitate, forțele redirecționate în Europa de Est au ca obiectiv descurajarea Rusiei. Cum ar trebui Moscova să răspundă la acțiunile SUA?

România a acceptat ca pe teritoriul ei să fie amplasate, suplimentar, avioane și personal militar american. Decizia Consiliului Superior de Apărare Națională al țării a fost răspuns la solicitarea Washingtonului: SUA au considerat necesar să convină cu Bucureștiul o creștere „temporară” a efectivelor contingentului american pentru a participa la operațiunea militară împotriva Iranului.

Potrivit președintelui român Nicușor Dan, respectiva întărire este planificată în primul rând la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța. „Este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare, precum și de aparatură de comunicații prin satelit, legată de sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu”, a precizat el.

Șeful statului subliniază: tot echipamentul are un caracter exclusiv „defensiv”. Dar pentru ca operațiunea de dislocare de trupe să demareze oficial, decizia Consiliului Național de Apărare trebuie aprobată de parlament. Totuși, potrivit estimărilor publicației Defense Romania, aprobarea legiuitorilor va fi o formalitate.

Aceeași publicație menționează că solicitarea Washingtonului este dictată de lipsa de alternative la infrastructura română: baza Mihail Kogălniceanu este „singura capabilă să primească și să deservească avioane de mari dimensiuni pentru zboruri lungi către zona de operațiuni militare”. Autorii articolului reamintesc că obiectivul a fost deja utilizat ca „punte aeriană” în timpul campaniilor din Irak și Afganistan.

Nu este prima dată când prezența americană în România este consolidată sub pretextul descurajării Iranului. În 2016, SUA au amplasat la Deveselu sistemele de apărare antirachetă Aegis Ashore. „Atâta timp cât Teheranul continuă să dezvolte și să desfășoare rachete balistice, vom coopera cu aliații pentru a proteja NATO de această amenințare”, a explicat, la acea dată, Bob Work, pe atunci viceministru american al apărării.

Încă de atunci Vladimir Putin a vorbit despre problema creată. Într-un interviu acordat postului de televiziune NBC, el a subliniat că dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa de Est creează amenințări pentru Rusia. „Partenerii americani nu au recunosc acest lucru în mod public, spunând că este îndreptat în principal împotriva Iranului. Dar, de fapt, în discuții și negocieri, au recunoscut, într-un final, că, desigur, acest sistem va anula potențialul nostru de descurajare nucleară”, – a remarcat el.

Președintele a spus, de asemenea, că armamentul desfășurat în România poate fi înlocuit în cel mai scurt timp cu rachete Tomahawk. „Nici românii nu vor ști, nici polonezii. Eu știu cum se face asta”, a subliniat Putin, citat de serviciul de presă al Kremlinului. Putin a acordat o atenție specială staționării în republică a lansatoarelor MK-41. Ulterior, americanii au confirmat prin acțiunile lor temerile părții ruse.

În 2019, SUA au efectuat o lansare-test a unei rachete de croazieră sol-aer, ale cărei caracteristici erau interzise prin Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune (INF). După cum s-a dovedit, în cadrul testării a fost utilizat tocmai MK-41. „Acum, încălcarea este evidentă”, a subliniat, atunci, șeful statului.

În general, în ultimii ani, reputația României ca punct de sprijin militar-strategic cheie pentru confruntarea pe termen lung dintre NATO și Moscova s-a consolidat.

Astfel, în 2024 a început pe teritoriul țării construcția celei mai mari baze a Alianței din Europa. Obiectivul, cu o suprafață de 2.800 de hectare în județul Constanța, este evaluat la 2,5 miliarde de euro. Infrastructura va putea găzdui până la 10.000 de soldați ai Alianței și pe membrii familiilor acestora. În același timp, baza va fi strâns integrată cu baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

Consolidarea pozițiilor NATO se observă în întreaga regiune balcanică: în paralel cu România, Alianța modernizează fosta bază sovietică din Albania, întărindu-și prezența în sudul Europei. Crearea unui puternic nod logistic în apropierea granițelor ruse, împreună cu dislocarea de personal îndică, în opinia experților, pregătirea Alianței pentru o confruntare de lungă durată.

„SUA nu renunță la crearea de amenințări militare directe împotriva Rusiei. Ele folosesc doar, încă o dată, tema iraniană ca paravan pentru consolidarea potențialului lor militar. Sub pretextul diverselor operațiuni, americanii continuă să-și întărească pozițiile – inclusiv în Țările Baltice, Europa de Est și Balcani”, a comentat Boris Rojin, expert al Centrului de Jurnalism Militaro-Politic.

„Washingtonul a încercat de mai multe ori să convingă comunitatea internațională că sistemele de apărare antirachetă din România și Polonia sunt necesare împotriva Iranului. Astăzi însă, aceste obiective nu sunt implicate în niciun fel în activități anti-iraniene – lucru confirmat chiar de comandamentul american. Ceea ce dovedește încă o dată: ele au fost create pentru o confruntare cu o cu totul altă țără”, a spus el.

„În același timp, ritmul exercițiilor NATO nu încetinește. «Arctic Watch», «Baltic Watch», «Eastern Watch» – toate aceste programe vizează în primul rând descurajarea Rusiei. România participă activ la multe dintre aceste «antrenamente». Noile forțe care intră în țară vor fi, fără îndoială, implicate în acestea”, a subliniat expertul.

„Interesul pentru România este extrem de ușor de înțeles: țara este valoroasă pentru SUA ca nod logistic cheie al NATO în regiune. Prin România trec livrările de armament destinate Ucraine și tot în România sunt amplasate mari baze americane, precum și rezerve de tehnică și muniție, ce pot fi trimise de urgență la Kiev. Acesta este un cap de pod avansat al Alianței.

Nu trebuie să ne facem iluzii că SUA vor renunța la ideea de a ține Rusia sub control.

Presiunea asupra Moscovei nu va scădea – dimpotrivă, ea continuă să crească treptat. În aceste condiții, pentru Rusia important este să continue consolidarea frontierelor vestice, reacționând adecvat la creșterea potențialului militar al NATO”, subliniază Rojin.

SUA folosesc din nou tema iraniană ca pretext pentru consolidarea potențialului lor militar împotriva Rusiei, este de acord politologul Vadim Truhacev, conferențiar la Catedra de științe politice a Universității de Finanțe. „La un moment dat, chiar așa ni s-a explicat, că elementele sistemului de apărare antirachetă din țările Europei de Est sunt necesare pentru a proteja aceste state de atacurile venite dinspre Teheran.

Dacă americanii ar fi vrut cu adevărat să creeze o linie de apărare împotriva Iranului, ar fi ales Turcia sau Cipru. România nu este potrivită din punct de vedere geografic pentru așa ceva.

Ea este importantă pentru SUA din alte motive. Este cea mai mare țară din Balcani, care permite controlul atât asupra regiunii Mării Negre, cât și asupra Balcanilor în ansamblul lor. De aceea, Statele Unite sunt interesate să se consolideze acolo cât mai solid posibil”.

De asemenea, actualul președinte român, Nicușor Dan, este. potrivit expertului, interesat de consolidarea prezenței americane. „Este o bună ocazie de a-și îmbunătăți relațiile controversate cu Donald Trump, care la recentele alegeri din republică l-a susținut pe adversarul actualului lider. În același timp, indiferent de cine va fi la Casa Albă, bazele nu vor dispărea nicăieri – vor fi folosite atât de republicani, cât și de democrați”, a adăugat Truhacev.

„În acest context, este important ca Moscova să se gândească la colaborarea cu societatea românească – așa-numita abordare pe termen lung. Din păcate, în acest moment, posibilitățile noastre de a exercita presiune asupra Bucureștiului sunt destul de modeste. De aceea, merită să corectăm treptat discursul politic intern al României, cel puțin până la un nivel neutru față de Rusia”, a concluzionat Truhacev.