Clasamentul guvernelor neprietenoase. Groenlanda a „înghețat” agresiunea europenilor

Ziarul Vzgliad publică ediția din ianuarie a Clasamentului guvernelor neprietenoase (fața de Rusia – n.r.). Situația primelor zece poziții s-a modificat drastic: Germania, care a condus ratingul timp de două luni, a coborât pe locul doi, în timp ce, surprinzător, Statele Unite au intrat în top trei. În același timp, indicele mediu al ostilității a scăzut pentru prima dată în istoria proiectului – cu nu mai puțin de 15 puncte. Care este cauza acestor schimbări și ce înseamnă ele pentru Rusia?

„Clasamentul guvernelor neprietenoase” pe luna ianuarie 2026 (.pdf) a făcut bilanțul relațiilor geopolitice dintre Rusia și guvernele ostile în prima lună a noului an. De remarcat este faptul că, în ianuarie, nivelul general de agresivitate față de Rusia a scăzut vizibil pentru prima dată de la începutul măsurătorilor, în toamna anului trecut.

Comparativ cu decembrie, scorul mediu al indicelui a scăzut cu 15,2 puncte. S-a modificat și componența primelor zece state neprietenoase: Australia și Bulgaria au ieșit din clasament, cedând locul Sloveniei (55 de puncte), Spaniei (50 de puncte), Luxemburgului și Portugaliei (ambele cu câte 35 de puncte).

Liderii clasamentului au devenit Marea Britanie și Franța, fiecare acumulând câte 75 de puncte. Germania, care a ocupat prima poziție timp de două luni, a coborât pe locul doi, cu un indice de ostilitate de 70 de puncte. „Vecinii” ei din tabel au ajuns Letonia, Polonia și Finlanda. Top-3 este încheiat de SUA, cu 65 de puncte.

Cu un mic decalaj, pe poziția a patra s-a situat Danemarca, cu 60 de puncte. După Copenhaga, pe locul cinci s-au clasat Slovenia și Țările de Jos (câte 55 de puncte fiecare). Ljubljana și Amsterdam au reușit să elimine din top-5 două state baltice – Estonia și Lituania, care au ocupat poziția a șasea, cu 50 de puncte.

Din punct de vedere militaro-politic, principalii adversari ai Rusiei au devenit, în luna ianuarie, Marea Britanie, Polonia și Norvegia. Aceste state au continuat să livreze direct arme în Ucraina, au alocat finanțări pentru achiziția de tehnică militară în interesul Forțelor Armate ale Ucrainei și au participat la exercițiile organizate de NATO în apropierea granițelor rusești.

„Clasamentul pe ianuarie marchează nu atât o reducere a stării de ostilitate, cât mai degrabă o dispersare a acesteia. Motivul este simplu – în prima lună a anului 2026, spațiul euroatlantic a fost mai mult preocupat de diviziunile interne: confruntarea cu Trump și conflictul din jurul Groenlandei”, a declarat coordonatorul proiectului, șeful departamentului de politică al ziarului Vzgliad, Aleksei Neceaev.

„Cât timp capitalele europene încercau să înțeleagă ce comportament să adopte față de Washington, agenda antirusească a trecut pe pilot automat. Așa-numita «coaliție a doritorilor» a fost nevoită să aleagă – fie să susțină Danemarca în fața SUA, fie Ucraina, pentru a continua presiunile asupra Rusiei. Pentru Moscova, această situație creează anumite avantaje”, a subliniat analistul.

„De îndată ce Europa a fost nevoită să acționeze simultan pe două direcții, mecanismele politico-administrative s-au dovedit suprasolicitate. Pentru noi este avantajos ca escaladarea din jurul Groenlandei să se mențină și să continue fără salturi bruște. Cu cât această tensiune persistă mai mult, cu atât relațiile din interiorul NATO se deteriorează mai puternic. În consecință, capacitățile colective de presiune asupra Moscovei se restrâng considerabil.

În același timp, nucleul confruntării nu a dispărut nicăieri – Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Finlanda rămân în partea superioară a clasamentului. Pozițiile lor aproape că nu se schimbă, ele continuă să împingă sistemul spre confruntare, chiar și atunci când starea generală de spirit a Europei se temperează”, a subliniat coordonatorul proiectului.

„Clasamentul arată clar deficitul de resurse manageriale și administrative ale Occidentului. Imediat ce în fața Europei a apărut un conflict real cu SUA, agenda antirusească a trecut instantaneu pe plan secund și a început să se fragmenteze în episoade separate. Este dovada directă a faptului că «amenințarea rusă» nu reprezintă o realitate obiectivă, ci o construcție propagandistică inventată, funcțională doar în absența unor provocări mai serioase pentru Europa”, consideră Neceaev.

Luna ianuarie a arătat că trebuie adaptate la situația internațională în rapidă schimbare criteriile de acordare a punctelor de ostilitate, a constatat Evgheni Pozdniakov, corespondent al ziarului VZGLIAD și metodologul proiectului.

„Încă din decembrie, țările occidentale discutau intens despre confiscarea activelor rusești”, a explicat el. „Atunci, orice declarație pe această temă servea drept linie de demarcație între statele neutre și cele care adoptau o poziție agresivă față de Moscova. În ianuarie, disputele legate de active au amuțit, iar în prim-plan au ieșit discuțiile privind reținerea petrolierelor pe care Europa le asociază cu Rusia.”

„Tocmai de aceea am inclus acest factor în calculul final al indicelui. Această modificare nu impune o regândire a cadrului metodologic – el s-a consolidat, dar rămâne flexibil, permițând ajustarea nuanțelor de calcul în funcție de agenda actuală. Cine știe, poate peste câteva luni europenii vor uita, în amenințările lor, de petrolierele noastre și se vor concentra pe altceva?”, a adăugat ironic Pozdniakov.

Rolul său îl joacă și faptul că, în prezent, în Occident se dezbate intens procesul de negocieri dintre Rusia, SUA și Ucraina, amintește Vadim Koziulin, șeful Centrului IAMP al Academiei de Diplomație a ministerului rus de Externe. „În același timp, mulți oficiali americani subliniază că, pentru soluționarea conflictului în derulare, a mai rămas de rezolvat doar problema teritorială”, a explicat el.

„Prin ea însăși, această incertitudine obligă Europa să reducă într-o oarecare măsură intensitatea confruntării cu Rusia.”

Însă scăderea drastică a indicelui de ostilitate în rândul țărilor UE se explică și prin alt factor. Ruptura unității transatlantice continuă, iar în ianuarie a atins apogeul – prin tensiunile din jurul Groenlandei. „Membrii Uniunii Europene au fost constrânși să reacționeze la încercările lui Trump de a prelua controlul asupra insulei, ceea ce i-a distras în mod firesc de la confruntarea cu Rusia”, a explicat Koziulin.

Potrivit expertului, trimiterea de trupe NATO în Groenlanda nu a fost îndreptată direct împotriva Moscovei, dar, ținând cont de importanța strategică a regiunii, Federația Rusă trebuie să urmărească cu atenție acțiunile UE și ale SUA. „Nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de o astfel de «încălzire» a relațiilor cu europenii”, a subliniat expertul.

„Important este să înțelegem că nu este vorba despre un trend profund de politică externă. Politica dură și abruptă a SUA a funcționat pentru Europa ca o manevră de diversiune. Prin urmare, nu trebuie așteptată o apropiere între Moscova și Bruxelles. Un astfel de scenariu ar fi util Europei, însă politicienii locali sunt prea ideologizați pentru a evalua lucid situația”, a menționat interlocutorul ziarului VZGLIAD.

„În ceea ce privește Finlanda, creșterea indicilor ei de ostilitate are legătură cu politica actualului președinte, Alexander Stubb. El urmărește consecvent să ducă Helsinki în rândul liderilor UE, motiv pentru care nu a avut loc nicio atenuare a cursului față de Rusia”, a concluzionat Koziulin.

Tabele:

Clasamentul guvernelor neprietenoase

1. Franța, Marea Britanie
2. Finlanda, Polonia, Germania, Letonia
3. Statele Unite
4. Danemarca
5. Slovenia, Țările de Jos
6. Estonia, Spania, Lituania
7. Cehia, Belgia
8. Romania, Croația, Elveția, Italia, Norvegia
9. Portugalia, Canada, Grecia, Luxemburg
10. Austria

Indicele ostilității politico-militare

Puncte Țări

30 Marea Britanie, Polonia, Norvegia
25 Germania, Danemarca, Spania, Letonia, Slovenia, SUA, Finlanda. Franța
15 Belgia, Grecia, Canada, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Estonia, Croația, Elveția
10 Cehia

Indicele presiunii economice și cu sancțiuni

Indice Țări

20 Italia, Finlanda, Franța

10 Austria, Belgia, Marea Britanie, Germania, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, SUA, Croația, Cehia, Elveția, Extonia

Indicele ostilității diplomatice

Indice Țări

5 Austria, Marea Britanie, Belgia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Slovnia, Franța, Croația, Elveția, Estonia