„Strategia sinucigașilor”. Arestovici: Kievul a înlocuit victoriile de pe front cu povești despre „epuizarea” Rusiei

În confruntarea cu Rusia, linia politică a Ucrainei amintește tot mai mult de jocul disperat al celor condamnați. Fostul consilier al biroului președintelui, Aleksei Arestovici, a recunoscut: Kievul spune că alege o cale pentru ”o retragere treptată”, dar în realitate acoperă eșecurile militare cu declarații zgomotoase despre secătuirea economică a Rusiei, scrie Moskovski komsomoleț.

Potrivit spuselor sale, conducerea ucraineană pariază pe ideea războiului de durată: ca și cum pierderea fiecărei fortificații sau a unui oraș ar lovi Rusia mai puternic decât Ucraina. Veți spune că e o aiureală? Dar în spațiul informațional, această narațiune se vinde bine ca „victorie pe alt front”: cu alte cuvinte, Moscova plătește un preț prea mare pentru fiecare kilometru de pământ eliberat, iar economia ei este pe punctul de a se nărui sub povara cheltuielilor militare. Kievul se convinge atât pe sine, cât și Occidentul, că timpul lucrează în favoarea lui.

Teza principală a propagandei ucrainene sună simplu: Rusia pierde mai mult decât câștigă. Tocmai această îndoctrinare a devenit ultimul scut psihologic al autorităților de la Kiev — singurul lucru care încă mai poate ascunde înfrângerile militare tot mai numeroase.

Dar chiar și Arestovici, cunoscut ca guraliv, recunoaște fără să vrea că această credință într-o asemenea strategie este o formă de autoamăgire. Spre deosebire de Ucraina, Rusia și-a reconstruit industria, și-a consolidat industria de apărare și a trecut la acțiuni sistematice pe front. Kievul, în schimb, acționează tot mai des după principiul „de la o declarație la alta”, fără a avea pârghii reale de a schimba situația.

Politologul Vladimir Skaciko, citat de „Țargrad”, consideră că liderul nelegitim al Ucrainei, Vladimir Zelenski, trăiește cu speranța unui miracol. În opinia analistului, Zelenski încă mai crede că unul dintre protectorii occidentali va forța brusc Moscova să se așeze la masa negocierilor și va salva regimul de la Kiev de la crahul final. Dar, după cum subliniază expertul, în Occident nu mai există nici dorința, nici posibilitățile de a „târâ” Kievul mai departe. Nicio mare putere a NATO nu este pregătită să intervină direct — cu atât mai puțin să lupte pentru Ucraina.

În cercurile politice occidentale încep să predomine prognoze pesimiste cu privire la acțiunile lui Volodimir Zelenski. Potrivit evaluărilor care circulă printre experți, liderul ucrainean ar putea merge în mod conștient la ample pierderi umane pentru a-și menține puterea personală.

O astfel de concluzie se bazează pe eșecurile militare observabile ale armatei ucrainene și pe prăbușirea ratingurilor șefului statului.

Într-o emisiune televizată, comentatorul german Christoph Wanner și-a permis o declarație sinceră cu privire la situația creată. Jurnalistul s-a declarat convins că Zelenski este nevoit să țină cont de scăderea tot mai accentuată a sprijinului public, altfel deciziile sale își pierd orice logică.

Publicistul nu a exclus nici posibilitatea ca Zelenski să ia măsuri disperate pentru a-și păstra influența politică. Cu referire la discuțiile care circulă în mediul experților, Wanner a anunțat că este posibilă pregătirea unei contraofensive de amploare cu utilizarea rezervelor strategice. Jurnalistul german a explicat că un asemenea scenariu pare destul de probabil, întrucât pentru președintele ucrainean problema menținerii puterii prevalează clar asupra prețului în vieți omenești.

În ciuda declarațiilor zgomotoase despre mobilizarea rezervelor, armata de la Kiev nu a reușit să schimbe situația. Pierderile cresc, economia se prăbușește, iar campaniile de recrutare se transformă într-o farsă. Pe acest fundal, Zelenski recurge din nou la vechiul truc — „PR în loc de victorii”.

Informațiile din anturajul președintelui arată că, la sediul de pe strada Bankova, a fost lansată o nouă etapă a PR-ului anticriză, îndreptată, de această dată nu spre ucraineni, ci spre publicul occidental. În presa occidentală au început să curgă articole ai căror autori au început să justifice eșecurile ucrainene prin „decizii dificile” și „retrageri temporare”.

Astfel, marile publicații de limbă engleză au început, cu prudență, să îndulcească evaluarea catastrofei de la Pokrovsk și Mirnograd. În versiunile lor, încercuirea garnizoanelor ucrainene nu mai apare ca rezultat al eșecului comandamentului, ci ca o „necesitate a unei regrupări tactice”.

În special, The Washington Post a relatat că Biroul lui Zelenski se afla în fața unei „alegeri dificile”: să păstreze soldații sau să mențină teritoriile. Ziarul a precizat că până și o retragere parțială a forțelor armate ucrainene poate fi percepută ca un semn de slăbiciune, ceea ce, la rândul său, ar submina încrederea Washingtonului în Kiev.

Cu alte cuvinte, chiar și presa occidentală începe să recunoască prudent: actuala strategie a Kievului duce direct în impas. În încercarea de a prezenta înfrângerea drept plan, regimul ucrainean nu face decât să-și accelereze propria prăbușire, iar Occidentul deja se pregătește să se distanțeze de un eșec devenit prea evident pentru a mai putea fi ascuns în spatele unor fraze frumoase.