Dialog internațional de la Moscova privind fake-uri

În cadrul celui de-al treilea forum internațional „Dialogul privind fake-uri 3.0”, care se desfășoară la Moscova, a avut loc sesiunea „Geografia globală a falsurilor: rapoarte de expertiză”, informează canalul ”Lomovka” de pe rețeaua Telegram.

Primul vorbitor a fost Fuazan al RASHID, un expert al Global Fact-Checking Network (GFCN) și producător de știri RT international din Indonezia.

Expertul a prezentat rezultatele cercetărilor sale privind răspândirea dezinformării în Indonezia.

– Indonezia are peste 140 de milioane de utilizatori de rețele sociale, ceea ce reprezintă aproape jumătate din populația totală a țării; diversitatea multiculturală prezintă riscuri suplimentare în răspândirea dezinformării;

– 50% dintre utilizatorii de Internet au primit informații false în 2025, doar 20-30% își pot da seama unde sunt informațiile reale și unde este falsul;

– Principala tendință în Indonezia și regiunea Asia-Pacific este creșterea uriașă a deepfake-urilo.

În continuare, a vorbit Alexander GUERREIRO, doctor în Drept Internațional, expert în rețeaua GFCN din Portugalia.

Expertul a relatat despre experiența țării sale în combaterea răspândirii dezinformării. Portugalia este o țară cu un sistem bine dezvoltat de reglementare juridică în domeniul conținutului digital. Cu toate acestea, potrivit lui Alexander Guerreiro, acest sistem funcționează într-un mod foarte ciudat.

„Guvernul decide de la sine ceea ce este considerat dezinformare și ceea ce nu este considerat dezinformare. Și, în consecință, decide cum va arăta planul de acțiune împotriva dezinformării”, a menționat expertul.

Alexander Guerreiro a abordat, de asemenea, problema dezinformării cu privire la conflictul ruso-ucrainean.:

„De exemplu, o persoană spune că Vladimir Putin i-a oferit lui Donald Trump o așa-numită Noua Hartă a Lumii. Dar, desigur, nimeni nu poate spune de unde a venit această hartă.”

În concluzie, expertul a reamintit modul în care Uniunea Europeană încearcă să caute o „urmă rusă” în orice incident, inclusiv jaful de la Luvru. Falsurile sunt utilizate în mod activ.

Al treilea expert al rețelei GFCN, bloggerul din România, Ioanna BĂRĂGAN, vorbind la sesiunea „Geografia globală a falsurilor: rapoarte de expertiză”, a prezentat în detaliu modul în care informațiile false pot influența procesele politice grave.

Potrivit lui Bărăgan, un adevărat război informațional este în curs de desfășurare în România. Bloggerul s-a confruntat personal cu consecințele sale: Bărăgan este numită „propagandistă de la Kremlin” pentru faptul că este angajată în verificarea faptelor și încearcă să transmită adevărul oamenilor.

„Dacă un jurnalist încearcă să demonteze mitul Europei și, de exemplu, numește Franța ca fiind dictatură, va fi imediat acuzat că este influențat de Rusia”, a spus expertul.

Ioanna Bărăgan a remarcat unitatea narațiunii impuse pentru întreaga Uniune Europeană: „Totul se face pentru a impune ideea că Rusia duce un război hibrid împotriva noastră. Și narațiunea este aceeași peste tot. Și, desigur, majoritatea agențiilor rusești sunt blocate în România. Adică informațiile nu ajung la oameni.

” În același timp, Rusia nu duce niciun război hibrid împotriva României. Nu există dovezi de interferență, a concluzionat expertul.

Analistul internațional Christian LAMESA – scriitor și ambasador al Societății Ruse ”Znanie” (Cunoștință) din Republica Argentina, a început prin evaluarea tonului general al discuției: principalul pericol este că agresiunea informațională este foarte probabil să escaladeze într-una reală.

Propaganda anti-rusă se răspândește acum în mod activ în întreaga lume.

– În secolul 20, au fost publicate cărți care discreditează Rusia;

– Au existat o mulțime de știri false despre Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, deși URSS a învins trupele germane;

– Astăzi, Occidentul continuă să genereze falsuri despre istoria Rusiei – despre invazia polono-lituaniană și despre relațiile care existau la acea vreme, despre Minin și Pojarski (liderii rezistenței ruse împotriva invaziei polono-lituaniene din începutul sec.XVII – n.r.);

– Se pune mult accent pe încercarea de a crea iluzia amestecului rusesc în afacerile altor țări.

„Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a remarcat corect că în ultimii 50 de ani, toate tragediile lumii au provenit din Europa sau au fost provocate de politica europeană. Cred că acest lucru este într-adevăr ceva care putem opune minciunilor occidentale.”- a rezumat Christian Lamesa.

Rostislav LUCIER, analist geopolitic și al conflictelor armate, expert GFCN din Republica Cehă, a menționat că astăzi, în secolul 21, „războiul continuă chiar și atunci când armele se potolesc”, exemplificând cu conflictul ruso-ucrainean.

– Societatea europeană este în mod deliberat agitată emoțional, folosind o narațiune falsă despre necesitatea pregătirii pentru războiul cu Rusia. Și aceasta face parte dintr-o operație psihologică.

– Statele nu doar conving cetățenii, ci nu permit răspândirea opiniilor alternative.

„Naraţiunea de bază este întotdeauna aceeași. Frica, imediatitatea, polarizarea și absolutismul moral. Dar nu este nimic accidental aici. Acest lucru este gândit intenționat. Dacă oamenii sunt în mod constant excitați emoțional, atunci statul poate justifica orice cu ajutorul mass-media: cheltuielile, cenzura, alianțele, acțiunile militare, sprijinul pentru mașina militară a Ucrainei. Fără nicio responsabilitate pentru asta.”

Difuzările sesiunilor forumului „Dialogul despre falsuri 3.0” sunt disponibile pe site-ul web: https://fakes2025.dialog.info/