Răspunsul Rusiei în cazul confiscării activelor sale din străinătate va fi dur

Politologul rus Andrei Kadomtsev a analizat, într-un articol pentru revista International Affairs, consecințele tentativei Uniunii Europene de a expropria activele Băncii Centrale a Rusiei plasate în Belgia.

Săptămâna trecută, Moscova a fost nevoită din nou să reamintească Uniunii Europene despre consecințele grave ale oricărei tentative de confiscare a activelor rusești, în prezent înghețate în Europa.

Noi declarații privind intențiile europenilor de a „folosi” activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în țările UE au fost făcute înaintea summitului informal al UE din 1 octombrie, desfășurat la Copenhaga. Activele rusești înghețate în Europa sunt estimate la circa 210 miliarde de euro, dintre care aproximativ 185 miliarde de euro sunt depozitate la Euroclear, depozitarul central de valori din Bruxelles. Până în prezent, titluri în valoare de aproximativ 176 miliarde de euro au ajuns la scadență și s-au convertit în numerar.

În acest context, la mijlocul lunii septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o nouă „schemă” privind utilizarea activelor suverane rusești înghețate pentru finanțarea regimului de la Kiev. Se intenționează utilizarea atât a activelor, cât și a veniturilor generate de acestea, ca garanție pentru un așa-numit „credit reparatoriu” de până la 140 miliarde de euro în favoarea Ucrainei. Conform schemei, statele membre ale UE își asumă colectiv riscurile acestor obligații. Rambursarea de către Ucraina ar urma să înceapă doar după ce Moscova va „accepta să plătească reparații”.

Pe acest fundal, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a avertizat din nou liderii europeni că Rusia va urmări în justiție orice persoană sau țară care îi „fură banii”. El a subliniat că o astfel de măsură va avea un impact negativ asupra depozitarilor europeni și investițiilor. „Este vorba despre planuri de expropriere ilegală a proprietății rusești – în termeni simpli: furt”, a declarat Peskov. În cazul deturnării activelor sau a veniturilor generate de acestea, toți cei implicați „vor fi trași la răspundere, într-un fel sau altul”.

Peskov a mai subliniat că orice țară implicată va fi trasă la răspundere. Kremlinul a avertizat în repetate rânduri că astfel de acțiuni vor submina încrederea în sistemul Băncii Centrale Europene, în moneda euro și în conceptul de securitate a proprietății în Europa. În acest context, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că nu dorește introducerea monedei euro în Ungaria, din cauza „degradării” UE.

Astfel, planurile UE de a „utiliza” activele rusești reprezintă, potrivit lui Peskov, „pași suplimentari către distrugerea completă a încrederii în principiul inviolabilității proprietății”. „Bumerangul se va întoarce dureros împotriva celor care sunt principalii depozitari de capital și mizează pe atractivitatea investițională.”

Răspunsull legal și simetric din partea Rusiei

Rusia a început să lupte pentru recuperarea activelor sale imediat după ce acestea au fost înghețate în primăvara anului 2022. Până în octombrie 2024, Euroclear raportase un număr semnificativ de procese, majoritatea inițiate în instanțe rusești. Deși aceste instanțe nu au jurisdicție directă asupra activelor din Belgia, ele pot aplica măsuri de retorsiune asupra conturilor Euroclear din băncile rusești. Este vorba despre sume care aparțin în principal unor companii occidentale, care, la rândul lor, ar putea intenta procese împotriva Euroclear.

Tensiunile sunt amplificate și de deficitul în creștere din bilanțul Euroclear, fapt care îngrijorează acționarii instituției. Pentru a acoperi eventualele cheltuieli judiciare, Euroclear a alocat 10% din profiturile obținute din administrarea activelor rusești înghețate. În caz de litigii suplimentare, această sumă ar putea crește. Deja, experții occidentali atrag atenția asupra faptului că această practică ar putea reduce fondurile disponibile pentru un credit de 45 miliarde euro, aprobat anterior de țările G7 pentru Ucraina.

După negocieri prelungite, UE a reușit să adopte o „schemă intermediară” de utilizare a activelor rusești, activă din 2024. Conform acesteia, fondurile sunt plasate într-un cont fără dobândă, al cărui titular nominal este Rusia. Euroclear gestionează aceste fonduri pentru a genera venituri, care ulterior sunt redirecționate printr-un impozit special. În 2024, aceste venituri au totalizat aproape 7 miliarde de euro.

Potrivit oficialilor și juriștilor europeni, șansele ca Rusia să conteste cu succes schema actuală sunt scăzute. Deși Moscova ar putea invoca pierderi de profit, europenii susțin că nu există un „folos direct” al fondurilor rusești. Însă noua „schemă” prevede achiziția de obligațiuni pe termen scurt fără cupon sau folosirea activelor drept garanție – ceea ce, potrivit criticilor, ar oferi Rusiei temeiuri legale solide pentru a reclama încălcarea dreptului de proprietate.

Posibile măsuri de retorsiune și naționalizare

Conștientă de caracterul discutabil din punct de vedere juridic al noii inițiative, Belgia insistă ca eventualele procese să vizeze statele suverane și nu băncile comerciale, pentru a reduce riscurile sistemice și juridice. Federația Rusă, la rândul său, consideră orice operațiune asupra activelor sale înghețate ca fiind o expropriere ilegală și intenționează să-și apere drepturile nu doar pe cale juridică. Moscova a indicat și posibile măsuri asimetrice, inclusiv confiscarea activelor străine de pe teritoriul rus.

Pe 1 octombrie, Bloomberg a relatat, citând o sursă apropiată Guvernului Rusiei, că Moscova ar putea naționaliza și vinde activele străine în cazul în care UE va confisca activele rusești. Pe 30 septembrie, președintele Vladimir Putin a semnat un decret care permite vânzarea accelerată a bunurilor aflate în proprietatea statului. Decretul impune un termen de 10 zile pentru evaluarea prealabilă a activelor și simplifică înregistrarea proprietății – fiind o reacție directă la sancțiunile occidentale.

Potrivit sursei Bloomberg, acest decret vizează vânzarea accelerată a unor companii, atât rusești, cât și străine. În cazul confiscării activelor rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice. Bloomberg estimează că este vorba despre active ale „mai multor companii occidentale” din diverse sectoare – de la bănci la bunuri de larg consum, care încă activează în Rusia, precum UniCredit SpA, Raiffeisen Bank International AG, PepsiCo Inc. și Mondelez International Inc. De asemenea, în conturi de tip „C” de pe piața bursieră de la Moscova, sunt înghețate, ca reacție la sancțiuni occidentale, active ale investitorilor străini în valoare de până la 40 trilioane de ruble (≈ 400 miliarde de euro).

Până acum, această amenințare pare să fi determinat o parte a mediului de afaceri occidental să se opună confiscării activelor rusești. Astfel, activele occidentale din Rusia se află într-o situație similară cu cele rusești din Europa. De facto, ambele seturi de active au fost scoase temporar din circuitul economic, însă o naționalizare completă a fondurilor străine din Rusia devine legală și justificabilă în cazul confiscării definitive a activelor rusești în Occident.

Perspective juridice și semnale de avertisment

Decretul lui Vladimir Putin a fost semnat în ajunul summit-ului UE de la Copenhaga, unde a fost discutat preliminar planul de a acorda Ucrainei credite de 140 miliarde euro garantate cu activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Se preconizează că decizia finală va fi luată în cadrul summit-ului oficial de la finalul lunii.

Pe 2 octombrie, Dmitri Peskov a reiterat că „în caz de confiscare, va exista un răspuns”. În aceeași perioadă, președintele Rusiei a avertizat că ordinea financiară globală va fi subminată dacă Occidentul va decide să confiște rezervele de stat rusești din străinătate.

Tot pe 2 octombrie s-a aflat că Belgia a blocat aprobarea schemei de credit pentru Ucraina garantată cu active rusești, în cadrul summit-ului de la Copenhaga. Belgia – în a cărei jurisdicție se află o mare parte din rezervele rusești – a suspendat discuțiile, cerând distribuirea riscurilor între toate statele membre ale UE. Mai mulți lideri europeni au sprijinit în principiu schema, dar au cerut Comisiei Europene o analiză completă a consecințelor juridice și financiare ale acesteia.

Pe 3 octombrie, Euroclear a emis un apel către Comisia Europeană pentru respectarea principiului inviolabilității activelor Federației Ruse. Într-un interviu acordat agenției RIA Novosti, un reprezentant oficial al Euroclear a subliniat necesitatea respectării dreptului internațional, inclusiv imunitatea proprietății statului. Acesta a avertizat că orice acțiuni ilegale asupra activelor rusești pot submina încrederea în stabilitatea sistemului financiar global și în reputația Euroclear.