Viața într-o zonă seismică activă: Tendințe și caracteristici ale sancțiunilor anti-ruse

Pe 20 decembrie, pe platforma Clubului Internațional de Dezbateri ”Valdai” din Moscova a avut loc dezbaterea cu tema „Sancțiuni împotriva Rusiei: O privire în 2025” (în imagine). Moderatorul Ivan Timofeev (primul din stânga) a caracterizat situația legată de măsurile restrictive unilaterale aplicate Rusiei drept o „escaladare târâtoare”. Spre deosebire de anul 2022, restricțiile se extind pas cu pas. La rândul ei, piața rusă a reușit, în 2024, să se adapteze practic, la starea actuală a lucrurilor, iar pe ansamblu, factorul sancțiuni a devenit secundar pentru mișcările de pe piață. Acum, problemele sunt legate, mai degrabă, de sancțiunile secundare împotriva mediului de afaceri din țările prietenoase, care s-au intensificat serios în acest an, informează portalul Clubului.

„Avalanșa de sancțiuni care s-a prăvălit asupra noastră în 2022 nu a dus la blocarea totală a economiei Rusiei”, spune Dmitri Timofeev, directorul Departamentului pentru Controlul Restricțiilor Externe al Ministerului de Finanțe al Rusiei (în imagine, al doilea din stânga). Motivul îl constituie cota ei de pe piețele mondiale, în primul rând de pe piețele materiilor prime. Țările neprietenoase s-au lovit de dilema dintre obiectivele politice de izolare strategică a Rusiei și consecințele negative pentru ele însele. Într-un final, Occidentul a fost nevoit să tolereze exporturile rusești și să introducă sancțiuni treptat, ceea ce a oferit posibilitatea de adaptare. Presiunea asupra partenerilor Rusiei prin metoda sancțiunilor secundare se aplică doar într-o măsură limitată. Dacă devine prea severă, poate antrena măsuri de răspuns. „Dacă Occidentul depășește acest prag, se izolează singur de întreaga lume”, a explicat Timofeev. „De aceea intimidarea este, în acest caz, mai importantă decât punerea în aplicare a amenințărilor”. În ceea ce privește acțiunile de răspuns ale Rusiei, el le-a împărțit în trei grupuri: măsuri menite să reducă impactul negativ al sancțiunilor, măsuri care trimit țărilor neprietenoase semnale că introducerea de noi sancțiuni este inutilă și măsuri care vizează dezvoltarea economică.

Decanul Facultății de Politică Mondială și Economie Mondială din cadrul Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare, Anastasia Lihaciova (în dreapta imaginii), a subliniat că Rusia trăiește fără șocuri generate de sancțiuni, împăcându-se cu ideea că duce o viață „într-o zonă seismică activă”. Lihaciova a evidențiat tendința de „parazitism al sancțiunilor”, când programul american de sancțiuni găsește noi stimulente prin slăbirea aliaților europeni, introducând de fapt măsuri unilaterale discriminatorii împotriva acestora. A doua tendință importantă semnalată de Lihaciova este introducerea de sancțiuni asociate unor date, motiv pentru care ar trebui să vină un nou val de „artificii de sancțiuni” chiar în a doua decadă a lunii ianuarie. Altă tendință consecventă care va rămâne, este de presupus, și în continuare: designul programelor de sancțiuni chemate să antreneze o creștere a costurilor oricărei activități pe care țările ce impun sancționi o consideră nedorită, adică, de fapt, costurile de funcționare normală.

Directorul think tank-ului Observo, Arnaud Dubien (în imagine, al doilea din dreapta) a analizat al 15-lea pachet de sancțiuni ale UE. El a recunoscut că adoptarea acestui pachet în timpul președinției Ungariei a Uniunii Europene a fost o surpriză și a arătat ca o răzbunare a Comisiei Europene și a unor țări membre UE față de Orban. Printre trăsăturile caracteristice ale noilor sancțiuni, el a punctat absența măsurilor suplimentare împotriva GNL rusesc, a corporației Rosatom, împotriva importurilor în Rusia și a producției comune de semințe. În schimb, există măsuri împotriva „flotei cenușii”, eludării sancțiunilor și împotriva activităților informaționale. Potrivit lui Dubien, efectul în acest caz va fi foarte limitat, dar o astfel de limitare nu va face decât să încurajeze introducerea următorului pachet sub președinția poloneză, care va lovi nu atât Rusia, cât și mediul de afaceri europeană care cooperează cu Moscova.