Presa rusă, despre alegerile din România

”Izvestia”: ”În România isteria antirusă nu este la mare căutare”

Experții au explicat succesul euroscepticilor la ultimele alegeri parlamentare și prezidențiale (primul tur) din România

Ivan DUBROVIN

Potrivit rezultatelor scrutinului legislativ desfășurat în România pe 1 decembrie, șapte partide au reușit să treacă pragul electoral și să intre în parlamentul țării. După procesarea a 100 % din buletinele de vot, Partidul Social Democrat (PSD) s-a situat în frunte, cu 22,3% din voturi. Euroscepticii de dreapta din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au obținut 18,3 la sută, Partidul Național Liberal (PNL) 14,28 la sută, Uniunea pentru Salvarea României (USR) 12,26 la sută, partidul conservator de dreapta „Salvați România S.O.S” (S.O.S RO) 7,76%, «Uniunea Democrată a Maghiarilor din România» (UDMR) 6,39% și, în sfârșit, euroscepticul Partid al Tinerilor (POT) a primit 6,38% din voturi. Toate aceste partide au intrat atât în Senatul țării, cât și în Camera Deputaților. Merită precizat că cele trei partide care reprezintă tabăra de dreapta și critică Uniunea Europeană au obținut împreună peste 32% din voturi.

Trebuie reamintit că în România a avut loc și primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie. Candidatul independent Călin Georgescu, care a criticat în mod repetat UE și NATO, s-a clasat pe primul loc. Reprezentantul partidului „Uniunea pentru Salvarea României”, Elena Lasconi, a strâns 19,17% din voturi. Premierul Marcel Ciolacu a ajuns pe trei, cu 19,15%. Având în vedere diferența mică de voturi dintre candidații plasați pe pozițiile a doua și a treia, Comsia Electorală Centrală a decis renumărarea voturilor. Într-un final însă, Curtea Constituțională a țării a validat rezultatele primului tur. Experții consultați de „Izvestia” au explicat de ce euroscepticii de dreapta au avut succes pentru a doua oară consecutiv în România și dacă acesta poate fi consolidat.

„Popularitatea tot mai mare a euroscepticilor în România poate fi legată de conflictul din Ucraina”

Tendința ascendentă a numărului de eurosceptici în România nu se va consolida și nici nu se va extinde, ea și-a atins limitele ca amploare, consideră Tatiana Bitkova, cercetător principal la Departamentul Europa și America al Institutului de Știință și Tehnologie INION al Academiei Ruse de Științe:

„Sinceră să fiu, nu mă așteptam ca Alianța pentru Unirea Românilor să obțină atât de mult. Credeam că va fi undeva în jur de 14%, la fel ca la alegerile pentru Parlamentul European.

În general, România este cunoscută pentru că a avut întotdeauna o tendință tradiționalistă și naționalistă foarte puternică în epoca post-sovietică. Cu toate acestea, nu se poate spune că această tendință a păstrat aceeași intensitate. A intrat în declin după 2008, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în alte țări din Europa de Vest și de Est, dar până în 2019 s-a intensificat din nou. Se crede că acest lucru se datorează influenței statelor vest-europene, unde partidele de dreapta deveneau tot mai puternice la acea vreme. În ultimă instanță, toate aceste partide comunică în permanență între ele în Parlamentul European. În România, popularitatea tot mai mare a euroscepticilor poate fi pusă și pe seama conflictului din Ucraina și a refugiaților ucraineni care se stabilesc în țară. Deși românii nu realizează cum îi afectează direct găzduirea migranților, ei intuiesc că banii de la bugetul de stat și de la UE sunt cheltuiți pentru ucraineni.

Cât despre Călin Georgescu, cu siguranță nu va câștiga, chiar dacă turul doi va avea loc pe 8 decembrie. Este o figură foarte controversată. Declarațiile lui despre NATO nu au o structură logică. Într-o zi spune că NATO nu își va apăra membrii în Europa, iar a doua zi spune că nu a afirmat așa ceva. Ca atare, nu are nicio șansă să câștige”.

„Sperietoarea despre Rusia care funcționează în Țările Baltice și Polonia nu funcționează aici”

România a văzut succesul euroscepticilor de dreapta pentru a doua oară consecutiv: trei partide pe pe acest segment al eșichieruui politic au obținut în total 32% din voturi, în timp ce liberalii, cei mai anti-ruși – jumătate, dacă adunăm voturile tuturor partidelor de această factură, a subliniat Vadim Truhaciov, profesor asociat la Universitatea de Stat Rusă pentru Științe Umaniste:

„Românii s-au arătat nemulțumiți nu doar de autoritățile țării, ci și de politicile UE. Locuitorii uneia dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană nu vor să înarmeze Ucraina, cu atât mai mult, cu cât românii de acolo sunt oprimați. România nu este o țară rusofilă, dar nici rusofobă nu este. Sperietoarea despre Rusia care funcționează în Țările Baltice și Polonia nu funcționează aici.

De asemenea, trebuie să remarc faptul că partidele de dreapta au atras atenția asupra pericolului acceptării migranților din Orientul Mijlociu în cadrul cotei UE. Ei au fost singurii care au vorbit despre problema gravă a romilor. În general, putem spune că partidul primatului politicii externe asupra politicii interne a fost învins în încă o țară europeană. Soluționarea problemelor urgente ale românilor s-a dovedit mai importantă decât lupta ideologică cu Rusia.”

„Românilor le pasă de situația internă”

Succesul euroscepticilor în România arată că, pentru populația țării, agenda internă pentru populația țării s-a dovedit mai importantă decât agenda paneuropeană, spune Oleg Bondarenko, director al Fundației Progressive Politics și redactor-șef al portalului Balkanist.ru:

„Să vedem cine va câștiga în turul doi al alegerilor prezidențiale. Simplul fapt că Călin Georgescu a ajuns în turul doi arată că românii s-au săturat de subiectul Ucraina. S-a încercat să facă din România încă un avatar antirusesc, însă nu există o cerere în acest sens din partea populației țării. În general, rusofobia nu este în firea poporului român.

În mare parte, românii nu văd Rusia ca pe un inamic. Prin urmare, toți cei care speculează pe tema ajutorului pentru Ucraina și îndeamnă la război cu Moscova au pierdut. Populația română este preocupată de situația internă și, în primul rând, de probleme economice. Desigur, românii sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă în legătură cu operațiunea militară specială, pentru că au o bază NATO în țară și văd ce se întâmplă, de exemplu, la Odessa. Dar, repet, isteria antirusă nu este la mare căutare în România”.

RIA Novosti: Georgescu spune că se va opune ajutorului militar pentru Kiev în caz de victorie în alegeri

Candidatul independent la președinția României, Călin Georgescu, a declarat că, dacă va câștiga alegerile, se va opune continuării ajutorului militar acordat Kievului și tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul țării, relatează agenția Reuters, citată de RIA Novosti.

„Candidatul la președinția României a declarat… că, dacă va fi ales, se va opune continuării tranzitului de cereale ucrainene pe teritoriul românesc și continuării ajutorului militar acordat Kievului”, scrie Reuters, care i-a luat un interviu lui Georgescu.

Candidatul la președinția României a mai spus că Bucureștiul nu este obligat să respectele țintele NATO privind cheltuielile pentru apărare.

Potrivit agenției, Georgescu a pus la îndoială, de asemenea, eficiența finanțării din partea UE.