SUA au permis folosirea rachelor ATACMS. Bovt: Demisionarul Joe Biden vrea să o strice ploile următoarei administrații

Pentru prima dată, Biden a permis Ucrainei să lanseze atacuri cu băiate lungă asupra teritoriului Rusiei

Presupusa aprobare vine cu două luni înainte de inaugurarea lui Trump în funcția de președinte al SUA. Cotidianul Le Figaro a șters de pe site-ul său informațiile publicate anterior conform cărora Franța și Marea Britanie au permis, la rândul lor, Ucrainei să lanseze rachete Scalp și Storm Shadow asupra Rusiei. Situația a fost comentată pentru BFM.ru, de politologul Gheorghi Bovt.

G.Bovt: – Am și presupus, de altfel, că, înainte de plecare Biden va trânti ușa. Și că va fi un pas care îi va îngreuna lui Trump următorii lui pași, ceva care poate, într-o anumită măsură, să-i lege inclusiv mâinile. Faptul că motivul a fost prezența sau neprezența trupelor nord-coreene era, de asemenea, destul de previzibil. Discuția despre rachete cu rază lungă de acțiune se duce de mult. Britanicii și francezii au cerut Washingtonului permisiunea de a folosi astfel de arme, dar nu au primit-o până acum. După înfrângerea democraților în alegeri, a fost făcut pasul în acest sens, iar acum a fost, după toate probabilitățile, pus în aplicare. Situația amintește puțin de anul 2016, când după alegeri Obama a întreprins un pas destul de drastic, declanșând un război diplomatic cu Rusia și expulzând peste 30 de diplomați, deși evitase, până atunci, astfel de demersuri. Așa că, în cazul de față, administrația demisionară vrea strice intrarea în scenă a viitoarei administrații. Dar dacă este să vorbim despre punerea în aplicare a acestui pas, ATACMS diferă de Storm Shadow, au o rază de acțiune de maxim 300 de kilometri, iar unele dintre versiunile modificate ale Storm Shadow pot zbura mai departe – aproximativ 450 de kilometri, de aceea diapazonul de acțiuni este oarecum diferit. În Ucraina nu există prea multe astfel de rachete, în primul rând Storm Shadow și versiunea similară a francezilor, SCALP-EG. Potrivit experților militari ruși, ar fi vorba despre 20-30 de astfel de rachete – un număr comparabil cu ATACMS. Din punct de vedere politic, acest pas este radical. Ținând cont de faptul că, anterior, Vladimir Putin a declarat deja că folosirea acestor arme împotriva Rusiei va însemna participarea Occidentului la război”.

• Cum va răspunde Moscova dacă există deja indicii destul de clare că aceste rachete vor zbura în direcția Rusiei în viitorul apropiat?

G.Bovt: — Nu ar fi tocmai potrivit să răspund la speculații, dar poate că atacul masiv lansat, în ajun, asupra infrastructurii energetice din Ucraina a fost un avertisment. De asemenea, într-o altă lumină se prezintă acum convorbirea cu Scholz, purtată tot în ajun, poate s-au discutat chestiuni de natură alternativă de cealaltă parte. De aceea, întrebarea este când și asupra căror obiective vor fi folosite rachetele. Este vorba inclusiv despre efectul informațional, iar atunci vor fi prelucrate răspunsuri la astfel de acțiuni.

• Nu doar Scholz, dar și Macron a declarat ieri că va vorbi cu Putin, când va veni momentul. Au vorbit deja la începutul anului 2022, și a devenit prevestitor al unei escaladîri serioase a situației. Nu va fi la fel și acum?

G.Bovt: – Este foarte posibil ca apelul telefonic dat de Scholz și presupusul apel al lui Macron să atragă după sine lansarea unor cerințe ultimative. Dar cred că în contextul actual rezultatul nu va fi același ca în 2022, și poate chiar mai rău.

Anterior, comentând posibilitatea unor atacuri cu rachete occidentale cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, președintele Vladimir Putin a declarat că o astfel de evoluție a lucrurilor ar însemna participarea directă a țărilor NATO la conflictul militar, schimbându-i esența. „Iar dacă este așa, atunci, ținând cont de schimbarea esenței acestui conflict, vom lua decizii adecvate pe baza amenințărilor care vor fi create pentru noi”, a spus președintele rus.