Lavrov: Victoria lui Trump nu va schimba poziția SUA față de criza din Ucraina

Victoria repurtată de Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA nu va schimba atitudinea Washingtonului față de criza ucraineană și a controlului asupra treburilor europene, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat jurnalistei Marina Kim, de la postul de televiziune Rossiya-1, relatează agenția Rambler.ru.

Lavrov a subliniat că Statele Unite doresc să dețină în continuare controlul asupra situației atât în spațiul NATO, cât și în Europa în ansamblul ei. El a menționat că, din punct de vedere politic și militar, Uniunea Europeană a devenit un analog al NATO, iar Washingtonul va urmări ce se întâmplă în aceste regiuni.

În opinia lui Lavrov, rămâne deschisă întrebarea privind modul în care Statele Unite își vor îndeplini funcțiile de control în noile condiții. Ministrul a adăugat că nu se angajează să prezică metodele care vor fi folosite în acest sens. În schimb, nu are nici un dubiu că Wshingtonul va dori să păstreze aceste procese sub controlul său.

Rambler preia, în context, o declarație a președintelui Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Ucraina, Anatoli Kinah, potrivit căruia Ucraina trebuie să fie pregătită pentru o reducere a ajutorului american după victoria lui Trum, deoarece o parte considerabilă din tehnica specială și armament va fi livrat pe socoteala Kievului, nu gratuit cum a fost până acum.

Iar Serviciul de Informații Externe al Rusiei a anunțat că Washingtonul lucrează la organizarea de alegeri în Ucraina în 2025 pentru a-l înlocui pe Volodimir Zelenski. .

Lavrov despre o înghețare a conflictului din Ucraina

Pe de altă parte, Lavrov a declarat, de această dată în cadrul emisiunii ”Seara cu Vladimir Soloviov, de la același post de televiziune Rossiya-1, că propunerile de înghețare a conflictului din Ucraina pe linia contactului militar este, de fapt, același lucru ca „Acordurile de la Minsk dar în alt ambalaj”, chiar mai rău.

„Acum, unii au început să privească cu mintea mult mai limpede situația concretă din Ucraina și să spună: „Ei bine, ce s-a pierdut nu poate fi recuperat, așa că haideți să înghețăm cumva totul”. Este același lucru cu ceea ce propun chiar și cei care încearcă acum să arate că și-au schimbat radical poziția și și că doresc să oprească războiul: ei spun la fel că ”haideți să avem un armistițiu pe 10 ani pe linia de contact, după care mai vedem”. Exact ca în Acordurile de la Minsk. Chiar mai rău”, a spus el .

„Acordurile de la Minsk au fost definitive. Dacă cineva s-ar fi străduit, la acea dată, să înțeleagă că era așa. Era vorba de o parte mică a Ucrainei – Donbass, dacă este să vorbim cinstit. Totul s-a năruit, pentru că Zelenski, iar înainte de el (fostul președinte Petro) Poroșenko, nu au dorit în ruptul capului să acorde Donbassului, care ar fi rămas ucrainean, un statut special ce presupunea, înainte de toate, dreptul de a vorbi în limba maternă”.

Acordurile de la Minsk

Cele doua Acorduri de la Minsk au fost încheiate între republicile populare proclamate ale Donbassului (Donețk și Lugansk) și regimul de la Kiev cu sprijinul intermediarilor – Rusia, Germania și Franța. Scopul acelor două text a fost să se pună capăt total conflictului armat din Ucraina și păstrarea Donbassului ca parte a țării prin acordarea regiunii a unor largi drepturi de autonomie. Aceste acorduri au fost complet sabotate de Kiev cu sprijinul Germaniei și Franței.

În fiecare an, liderii Germaniei și Franței vorbeau, la summit-urile UE, despre „neîndeplinirea de către Rusia a obligațiilor ce-i reveneau prin Acordurile de la Minsk”, ignorând orice acțiuni ale Kievului. Aceeași formulare a fost folosită pentru a prelungi la nesfârșit primele sancțiuni economice ale UE împotriva Rusiei din 2014.

Ulterior, cancelarul german Angela Merkel a recunoscut că scopul Acordurilor de la Minsk a fost, din punct de vedere occidental, să se câștige timp pentru a reînarma regimul de la Kiev și a-l pregăti pentru o operațiune militară de ocupare a Donbassului.