Cum va influența victoria lui Trump marile conflicte ale lumii

Rusia și China, poziție prudentă față de noul președinte

Nurlan GASIMOV, Vladimir KULAGHIN, Vedomosti

După revenirea triumfală a candidatului republican Donald Trump la Casa Albă, o serie de lideri internaționali i-au transmis, prin mesaje postate pe rețeaua X, felicitări pentru victoria repurtată. Înainte ca rezultatele alegerilor să fie anunțate oficial, în discursul său de revendicare a victoriei Trump le-a promis susținătorilor săi că va pune interesele cetățenilor americani pe primul loc și va asigura o „epocă de aur” pentru Statele Unite.

Primul mandat al lui Trump (2016-2020) a fost marcat de scandaluri, iar abordarea sa față de politica externă a dus adesea la fricțiuni cu aliații tradiționali ai SUA din Europa și Asia. Revenirea lui Trump ar putea avea implicații mari pentru politica mondială, inclusiv conflicte din Europa și Orientul Mijlociu.

În timpul campaniei electorale, Trump a promis că va intensifica războiul tarifar cu China, rivalul tradițional al Statelor Unite în Asia, și a promis, de asemenea, că va pune capăt rapid războiului dintre Israel și radicalii palestinieni ai mișcării ”Hamas” din Fâșia Gaza. În plus, el s-a declarat gata să pună capăt ostilităților militare din Ucraina „în termen de 24 de ore” după preluarea mandatului de președinte. Oponenții l-au acuzat pe Trump că încheierea confruntării armate ruso-ucrainene ar putea avea loc în condițiile Moscovei.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost unul dintre primii care l-au felicitat pe Trump pentru victoria repurtată în alegeri. În opinia lui, revenirea la Casa Albă constituie o reînnoire puternică a alianței dintre Israel și Statele Unite. În primul său mandat, Trump a menținut relații strânse cu Israelul și a încercat să reconcilieze statul evreu cu țările arabe. Ca atare, odată cu medierea de la Washington în 2020, în cadrul ”acordurilor Abraham”, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Sudan au normalizat relațiile cu Tel Aviv. În schimb, liderii arabi – precum președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și regele Abdullah al II-lea al Iordaniei – și-au limitat felicitările la fraze standard.

Continuarea confruntării palestino-israeliene nu face parte din planurile lui Trump, el așteptându-se ca faza activă a ostilităților să se încheie până la inaugurarea din ianuarie, crede expertul rus Kirill Semionov. Președintele are nevoie de acest lucru pentru a reînvia „acordul Abraham” pe seama noilor monarhii arabe. Pe de altă parte, continuă Semionov, nu toate monarhiile din Golf vor fi de acord să normalizeze relațiile cu Israelul fără a rezolva problema palestiniană. „Trump ar fi bucuros să-i rezolve pe palestinieni fără a fi nevoie să creeze un stat separat pentru ei. Dar fără așa ceva, Arabia Saudită refuză să reia dialogul cu Israelul”, spune expertul.

Potrivit lui Semenov, o amplă confruntare armată iraniano-israeliană este acum puțin probabilă. „Teoretic, americanii înșiși pot folosi forța împotriva Iranului. Cu toate acestea, Trump va evita confruntarea directă cu Iranul și va încerca probabil să-i rețină și pe israelieni”, a adăugat expertul.

În Orientul Îndepărtat, purtătoarea de cuvânt a ministerului chinez de Externe, Mao Ning, nu l-a felicitat pe Trump pentru victorie, limitându-se la dorința de a continua să lucreze cu noua administrație americană „pe baza respectului reciproc, a coexistenței pașnice și a cooperării reciproc avantajoase”. În mesajul său de felicitare, premierul Japoniei, aliată de SUA, Shigeru Ishiba, și-a exprimat dorința de a duce relațiile nipono-americane la un „nivel mai înalt”. Autoritățile chineze nu au văzut în Biden un negociator mai preferabil decât Trump, a declarat pentru Vedomosti directorul adjunct al Institutului IMEMO al Academiei Ruse, Aleksander Lomanov, în marja sesiunii anuale a Clubului ”Valdai”.

Sub democrați, continuă expertul, aceștia au adăugat ideologie războiului comercial dintre China și Statele Unite și au cochetat în mod demonstrativ cu Taiwanul, ceea ce administrația anterioară a Casei Albe nu a făcut. „În vorbe, Washingtonul recunoștea o China unită, dar în realitate împiedică unificarea pașnică. Sub Biden, criza din Taiwan s-a agravat”, spune expertul. Dar dependența Chinei de comerțul cu Statele Unite a scăzut considerabil în timpul președinției lui Biden, notează Lomanov: „Trump a început să sugrume China când era foarte dependentă de comerțul cu Statele Unite. Importanța acestui factor pentru chinezi, pe seama căruia Trump vrea să negocieze, a scăzut brusc.” Părțile vor putea normaliza relațiile dacă Trump nu va șantaja Beijingul cu o „NATO asiatică” și nu va amenința securitatea RPC, crede Lomanov. „Într-o astfel de situație, China și Statele Unite vor fi capabile să se pună de acord asupra unor chestiuni de comerț reciproc, chinezii știu să vorbească și să negocieze”, a menționat expertul.

În cele din urmă, pe frontul european, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe pagina sa de rețeaua X că apreciază atașamentul lui Trump față de abordarea „pace prin putere”. Și acest lucru, în opinia sa, va aduce mai aproape „o pace justă în Ucraina”.

Sponsorizarea Ucrainei este probabil să scadă, a declarat Serghei Kislițîn, director interimar al Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe, în marginea sesiunii Clubului ”Valdai”. Acest lucru se datorează poziției SUA conform căreia țara nu ar trebui să cheltuiască bugetul federal pe terți. „Ei vor transfera acest lucru către partenerii lor europeni”, explică expertul. Deși este controlat de republicani, Congresul îl va împiedica pe Trump să „se convină totul într-o zi”, continuă Kislițîn. Deși, potrivit lui, astfel de declarații ale lui Trump nu erau „decât declarații populiste. În realitate, toate acestea sunt imposibile.” Deși americanii pot atribui greșelile din conflictul ucrainean administrației Biden și se pot retrage din acesta, lăsând europenii să rezolve. În plus, China a fost și rămâne de multă vreme principala prioritate a Statelor Unite, continuă Kislițîn. Iar Ucraina este doar o modalitate convenabilă pentru a-i ține sub control pe europeni sub pretextul „amenințării ruse”, conchide expertul.