„Lumea de jos în sus”

Elena CERNENKO

Experții Clubului ”Valdai” trasează contururile viitorului sistem de securitate în Eurasia

Între 4 și 7 noiembrie, Soci găzduiește cea de-a XXI-a Reuniune anuală a Clubului Internațional de Dezbateri ”Valdai” (în imagine), la care prin tradiție va participa președintele rus Vladimir Putin. Leitmotivul forumului din acest an sună foarte optimist: „O pace trainică – pe ce bază? Securitate universală și oportunități egale de dezvoltare în secolul XXI”. În deschiderea evenimentului, a fost prezentat raportul „Lumea de jos în sus sau Capodopere ale arhitecturii eurasiatice”, elaborat de experți de marcă ai Clubului ”Valdai”. „Kommersant” prezintă un rezumat al documentului, care, prin conținutul lui, este surprinzător de optimist.

Idei non-occidentale

Obiectivul conferinței ”Valdai” din acest an, care va reuni 140 de participanți din 50 de țări, este „de a oferi idei non-occidentale pentru rezolvarea problemelor lumii și de a arăta clar că principalele țări dezvoltate nu dețin monopolul asupra formulării obiectivelor și căilor de dezvoltare”. Potrivit organizatorilor evenimentului, „arhitectura mondială se îndreaptă spre o structură policentrică, dar lumea nu se descompune în părțile sale constitutive și nu își pierde integritatea”. „În consecință, existența problemelor globale implică căutarea unor soluții bazate pe o combinație de abordări și percepții ale întregii lumi, nu doar ale statelor occidentale”, se arată în anunțul conferinței. După cum s-a promis, discuțiile vor aborda toate subiectele globale majore, de la ecologie și inegalitate, la inteligența artificială și modalități de soluționare a conflictelor.

Vladimir Putin va lua cuvântul pe 7 noiembrie. Vor mai fi prezenți viceprim-ministrul Aleksandr Novak, ministrul de Externe, Sergei Lavrov, șeful adjunct al administrației prezidențiale, Maksim Oreșkin și asistentul prezidențial Ruslan Edelgheriev.

În privința invitaților străini, ca și în ultimii doi ani, participanții non-occidentali vor veni din nou la Soci într-un număr sensibil mai mare, pentru care organizatorii au găsit o explicație elegantă: „Raportul pe țări între reprezentanții Sudului Global și participanții din țările occidentale, care a devenit evident pentru prima dată de la începutul operațiunii speciale din Ucraina, rămâne la același nivel. Sudul global continuă să domine conferința, la fel ca în viața reală”.

Numărul participanților la conferință din țările „taberei occidentale” este de 22. Restul sunt din Asia de Sud-Est (24), Orientul Mijlociu și Maghreb (18), Asia Centrală și statele CSI (14). Opt reprezentanți din Africa și trei din America Latină și-au confirmat participarea.

Restul sunt experți din Rusia. Printre aceștia se numără: Aleksandr Dînkin, președintele IMEMO al Academiei de Științe; Serghei Karaganov, director de cercetare al Facultății de Economie Mondială și Politică Mondială din cadrul Universității Naționale de Cercetare ”Școala Superioară de Economie”; Vitali Naumkin, academician al Academiei Ruse de Științe, director de cercetare al Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe; Tigran Sargsian, vicepreședinte al Consiliului Băncii Eurasiatice de Dezvoltare; Victoria Panova, prorector al Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare, Sherpa rusă în cadrul Women’s 20 (W20); Irina Abramova, director al Institutului Africii al Academiei Ruse de Științe; Anastasia Lihaceva, decan al Facultății de Economie Mondială și Politică Mondială a Școlii Superioare de Economie a Universității Naționale de Cercetare; Andrey Bîstrițki, președinte al Consiliului Fundației pentru Dezvoltare și Sprijin al Clubului Internațional de Dezbateri ”Valdai”.

Obișnuirea cu absența predeterminării

În prima zi a forumului a fost prezentat raportul analitic „Lumea de jos în sau Capodopere ale arhitecturii eurasiatice”, elaborat de experți de marcă ai Clubului ”Valdai”: Fiodor Lukianov, directorul științific al clubului (care reprezintă, de asemenea, revista Russia in Global Affairs, SWOP și HSE) și directorii de programe Oleg Barabanov (MGIMO, Academia Rusă de Științe), Timofei Bordacev (Universitatea Națională de Cercetare HSE), Andrei Sușențov (MGIMO) și Ivan Timofeev (RSMD).

În opinia autorilor raportului, caracteristica-cheie a acestui an este „să ne obișnuim cu absența predeterminării”. În evaluarea lor, vechea ordine mondială nu mai funcționează și nu se știe cum va arăta cea nouă sau dacă va apărea.

Vechile abordări de stabilire a echilibrului mondial – prin mijloace pașnice sau militare – nu funcționează, iar în arsenlul statelor nu au apărut instrumente fundamental noi. Va trebui să ne descurcăm cu ceea ce avem, dar să folosim acest set de instrumente pe baza condițiilor schimbate. Acest lucru necesită o regândire a ceea ce se întâmplă, o respingere a stereotipurilor care defineau percepțiile noastre în epoca anterioară”, explică experții.

Ei scriu cu prudență despre posibilul peisaj mondial viitor, fără a face previziuni lipsite de ambiguitate.

Noile reguli ale jocului, după cum se spune în raport, apar ca urmare a schimbărilor în raportul de forțe, iar în cazul modern – și a epuizării oportunităților pentru un grup restrâns de state de a determina natura comportamentului întregii comunități internaționale.

„Aspirația majorității covârșitoare a țărilor la independență pe baza respectării intereselor celorlalți este baza structurală a ordinii regionale și, posibil, mondiale emergente”, – încearcă autorii raportului să găsească contururile viitoarei ordini mondiale.

Ei numesc situația actuală „parțial paradoxală”. Pe de o parte, pe scena mondială are loc o schimbare fundamentală, care o depășește prin amploare și profunzime pe cea care a avut loc la sfârșitul secolului al XX-lea, la granița anilor ‘1980 și ‘1990”, constată experții, ”Pe de altă parte, schimbările nu sunt de natură revoluționară. Ele nu duc la prăbușire și dispariție, ci la transformarea ordinelor și normelor anterioare. În plus, nimeni nici nu este interesat de un scenariu radical”.

Potrivit autorilor, escaladarea internațională actuală și așteptată nu pare a fi o strategie conștientă, ci mai degrabă rezultatul unor acțiuni necugetate sau al lipsei altor idei.

Ideea principală constă în faptul că întoarcerea înapoi este imposibilă, iar ceea ce va urma nu va fi nici măcar o repetare aproximativă a ceea ce a fost trecut.

Potrivit experților ”Valdai”, lumea cere acum crearea unor mecanisme de stabilizare care nu numai că ar extinde oportunitățile disponibile pentru state, dar ar servi și ca garanții împotriva celor mai tragice scenarii, cum ar fi cele care se desfășoară în jurul Ucrainei și în Orientul Mijlociu. Cea mai activă căutare a unor astfel de mecanisme va avea loc în Eurasia, cel mai mare continent al planetei din punct de vedere al suprafeței și al populației. Tocmai aici, după cum se spune în raport, s-au dezvoltat „cele mai potrivite precondiții pentru aceasta”.

Construcție de jos în sus

Cea mai mare parte a raportului este dedicată perspectivelor de cooperare în Eurasia. În acest moment, acesta este poate cel mai consistent document public dedicat conceptului de sistem de securitate eurasiatic prezentat, în februarie, de Vladimir Putin în Mesajul adresat Adunării Federale și în discursul său din iunie de la Ministerul de Externe.

Autorii raportului recunosc că formarea unui sistem eurasiatic de colaborare în domeniul securității se confruntă și se va confrunta cu numeroase obstacole – atât ca idee, cât și ca practică. „Dar un astfel de sistem este posibil în acest spațiu vast dacă obiectivele de dezvoltare ale fiecărei țări sunt plasate mai sus de factorii care provoacă conflicte și concurență. Tocmai aici, în Eurasia Mare, unde conflictele afectează doar zone periferice și nu pătrund în adâncul teritoriului, păstrarea sustenabilității prin noi forme de coordonare în domeniul securității se prezintă ca realizabilă”, spun ei.

Eurasia, așa cum se precizează în prezentare, este o regiune în care poate apărea un nou concept de securitate internațională.

În opinia experților, acest lucru este facilitat, pe de o parte, de inseparabilitatea problemelor privind securitatea și dezvoltarea globală, iar de pe de alta, de interesul statelor ca mediul lor înconjurător comun să rămână stabil și să nu dea naștere la provocări care dau viața peste cap.

Securitatea în Eurasia, conform autorilor documentului, se bazează pe recunoașterea integrității spațiului unificator și pe imposibilitatea de a trasa acolo linii de demarcație, pe conștientizarea intereselor comune și conducerea colectivă, precum și pe egalitatea politică a tuturor statelor din regiune, indiferent de mărimea și potențialul lor.

„Valoarea fundamentală constă în respectul necondiționat pentru sistemele socio-politice ale celuilalt și refuzul pricipial de a dori să fie schimbate. Această abordare, care pare de la sine înțeleasă, contrastează cu practica din anii ‘1990–’2010, când transformarea forțată a statelor suverane cu intensă implicare externe, până la intervenția armată, a fost considerată de liderii occidentali ai politicii mondiale ca o normă, ” explică experții.

În opinia lor, sistemul de securitate colectivă eurasiatică nu poate fi construit pe principiile unei alianțe militare cu obligații clare. Este exclusă disciplina de bloc sau o structură instituțională rigidă. Conform previziunilor lor, arhitectura securității eurasiatice nu se va întruchipa nici într-o nouă organizație internațională, ci mai degrabă într-un sistem de acorduri bilaterale și multilaterale și structuri de diferite formate, care împreună vor acoperi toate aspectele (nu doar cele militar-politice) ale securității colective.

Este vorba, în special, despre consolidarea conlucrării dintre structuri precum Organizația de Cooperare de la Shanghai, Uniunea Economică Eurasiatică, Organizația Statelor Turcice, inițiativ ”O Centură și Un Drum”.

În raport este descris, în linii generale, cum activizarea colaborării dintre structurile corespunzătoare din Eurasia poate arăta din punct de vedere economic, financiar, logistic și alte domenii, precum și cu ce provocări și dificultăți se pot confrunta participanții la acest proces.

În concluzie, autorii raportului amintesc că modelul lumii de la mijlocul secolului al XX-lea a fost construit de sus în jos – de la vârful piramidei ierarhice la baza acesteia. „Noul sistem nu se va putea lăuda cu o asemenea suplețe. În schimb, el este mult mai democratic. Ea apare de jos în sus prin auto-organizare. Punctul lui de pornire va fi colaborarea statelor în cadrul regiunilor separate, unde trebuie să rezolve împreună probleme aplicate și presante pentru ele”, cred ei.

Și încheie: „Dacă omenirea nu face prostii care să o arunce înapoi, cum s-a mai întâmplat în istorie, din conlucrarea practică la nivelul regiunilor va crește un sistem nou, care va reflecta complexitatea și diversitatea planetei și care va fi capabil să transforme aceste calități din obstacole în calea dezvoltării în chezășia ei.”