Întâlniri și negocieri semnificative: Cum BRICS formează o nouă tendință internațională

Alim IUSUPOV, NTV

Summitul BRICS de la Kazan a devenit cel mai important eveniment politic din lume. Este începutul unei reasamblări globale a ordinii mondiale, care, prin divizarea în primele și ultimele țări, a intrat singură în impas. Lumea vrea dreptate, iar summitul BRICS simbolizează faptul că Rusia este cea care devine unul dintre centrele de încredere pentru țările care alcătuiesc aproape jumătate din populația lumii.

La summitul de la Kazan au venit șefi și înalți reprezentanți ai aproape 40 de țări. Sunt și principalele state membre, dar și cele gata să adere la BRICS imediat și cele care urmăresc atent organizația. .

Principiul care stă la baza grupului BRICS – egalitatea și respect reciproc – îl face atractiv pentru țări care, în modelul lumii occidental-centriste, sunt definite ca fiind în curs de dezvoltare. În același timp, doar actualii membri ai organizației au luat-o, împreună, cu mult înaintea așa-numitelor țări dezvoltate. 37,5% din PIB-ul mondial aparține BRICS, iar 30% sunt asigurate de G7.

Președintele Braziliei nu a putut veni la Kazan după accidentare, medicii nu i-au recomandat deplasarea, dar de pe un ecran mare a declarat: este timpul să spunem că cei pe care i-au considerat slabi vor veni în ajutorul celor care se considerau puternici.

Summitul de la Kazan poate pretinde a deveni piatră de hotar. Când cooperează fără a-și sacrifica propriile interese, fără a sacrifica tradiții și mod de viață, BRICS formează și oficializează o nouă tendință internațională conducătoare.

BRICS nu are organe de conducere, o structură rigidă și, cu atât mai mult, o ierarhie. Dar deja apar platforme care devin fundament solid pentru pași și decizii comune. Este vorba, spre exemplu, despre ideea propusă de Putin de creare a unei Burse BRICS a cerealelor și despre banca de investițiil deja existentă.

”Noua Banca de Dezvoltare” a demonstrat un ritm bun: a început cu acordarea de credite în valoare de 1 miliard, iar acum operează cu sume de 20–30 de miliarde de dolari, în timp ce banca sporește constant ponderea plăților în monedele naționale ale țărilor BRICS.

Toate acestea arată, deocamdată, ca o alternativă modestă la Banca Mondială și FMI, care învârt trilioane, dar timpul s-ar putea dovedi de partea organizației. Ordinea geopolitică mondială se schimbă. Iar evaluările pripite riscă să apară destul de lipsite de viziune, ca să spunem așa. Nu cu mult timp în urmă, lumea occidentală se grăbea să anunțe izolarea internațională a Rusiei. Desigur, nimeni dintre cei care au declarat Rusia o paria nu-și recunoaște nici acum greșelile. O face, în schimb, presa occidentală în locul lor.

Președintele rus a avut vreo 15 întâlniri bilaterale. Ilustrativă a fost întrevedrea liderilor Azerbaidjanului și Armeniei. La Kazan, cei doi șefi de stat nu numai că au dat, după toate probabilitățile, startul unei noi etape de negocieri privind un tratat de pace, dar s-au salutat unul pe celălalt cu zâmbetul pe buze, după care au discutat aprins la masa reuniunii extinse BRICS+.

Remarcabil a fost dialogul liderului Autorității Palestiniene cu președintele Republicii Africa de Sud, care apără activ drepturile palestinienilor, inclusiv în cadrul Curții Internaționale. Ca și discuțiile evident confidențiale purtate pe culoare de președinții Iranului, Emiratelor Arabe Unite și premierul Indiei.

De senzație au devenit și negocierile dintre Narendra Modi și Xi Jinping, primele după o pauză de cinci ani și o răcire a relațiilor dintre cele două țări, determinată de conflictul acut de graniță în Himalaya.

Dacă nu rezolvată, măcar caută ieșiri din situații de criză este una dintre cele mai importante misiuni ale BRICS. Conflictul ruso-ucrainean, chiar dacă de departe nu a fost principalul subiect al summitului global, dar liderii l-au abordat, totuși. China, India, Africa de Sud sunt în continuare gata să colaboreze.

Rezultatul oficial al marii întâlniri a fost Declarația de la Kazan. Documentul de 43 de pagini acoperă aproape întreaga agendă globală, ținând cont de interesele diferitelor părți.

La cea mai mare ședință BRICS+, în jurul mesei s-au așezat șefii de delegații și reprezentanți de rang înalt ai organizațiilor globale. Printre ei și Secretarul General al ONU. Apariția lui la Kazan (a coincis chiar de ziua ONU) a provocat revoltă la Kiev, unde oricum erau supărați pentru că Secretarul General a respins invitația la ”summitul ucrainean al păcii” din Elveția.

În Occident, mass-media s-a arătat nedumerită de prezența, la summit, a Turciei, țară membră NATO și veșnic candidat la UE. Deși Erdogan a fost forțat să plece mai repede din cauza acțiunii teroriste din Ankara, el a demonstrat un respect și interes sincere față de cei reuniți la Kazan.

Dar din tonul și esența comentariilor internaționale a devenit clar că și cei care au privit întâlnirea ca o veste bună, dar și cei pe care summitul i-a scos din sărite recunosc că reuniunea la vârf a devenit un eveniment epocal.

Chiar și faptul că BRICS nu s-a grăbit cu o nouă expansiune a apărut în ochii lumii ca un semn că țările participante nu tind spre o organizație impresionantă, dar greoaie, ci vor să creeze o platformă viabilă și eficientă. În același timp, 13 state au primit statut de parteneri ai BRICS și treptat vor fi incluse în activitatea ei. Președintele rus este convins că o nouă redresare economică globală se conturează tocmai în țările majorității mondiale.