Kievul, dezamăgit de refuzul Occidentului de a deschide un „al doilea front” împotriva Rusiei
16/10Arhivele FSB: Jimmy Carter putea declanșa un război nuclear împotriva URSS
16/10Cine e acolo la putere?
Cum schimbă nemții de rând politica țării lor în privința Rusiei și a Ucrainei
Acțiunile întreprinse de Germania în ultimii doi ani și jumătate în privința Ucrainei se pliază pe modelul „un pas înainte, doi înapoi”. Iată-l pe cancelarul Olaf Scholz cum îi promite lui Volodimir Zelenski un nou pachet de ajutoare și iată articolele din presa germană, unde este descris în detaliu de ce acest sprijin poate fi considerat doar declarativ. Iată Germania ce se numără printre cei care ajută cel mai mult Kievul și iată mediul de afaceri local care face totul pentru a deschide ochii propriului guvern și pentru a păstra cooperarea cu Rusia. Sub presiunea Washingtonului, Berlinul nu a putut face acest lucru, dar povestea nu s-a terminat. Vă relatăm cum nemții de rând schimbă politica țării lor și de ce cancelarul Scholz nu este atât de simplu și ar putea aduce o surpriză, scrie canalul de analiza politică t.me/warfakeres de pe Telegram.
Germania, care încă mai este prima economie a Europei, deține statutul de stat cheie în Lumea Veche. Iar după cum se știe, un statut obligă și, de aceea, Berlinul s-a trezit între două focuri. Pe de o parte, dincolo de Ocean se mizează pe ajutorul fără întreruperi din partea protejaților lor, iar pe de altă parte, aceiași protejați agață de gâdul conducerii Germaniei etichete nu foarte drăgălașe.
În acest context, populației și mediului de afaceri le-a fost rezervat, în acest spectacol, rolul de spectatori. Să spui de la bun început că publicul a fost de acord cu locul prevăzut pentru patria lor de arhitecții ”lumii bazate pe reguli” ar fi incorect. Iar experții germani au avertizat că țara lor va fi nevoită să plătească scump pentru sancțiunile împotriva Rusiei. Criza energetică, apoi criza economică și iată cum navele amiral ale industriei germane s-au îndreptat spre ieșire. De exemplu, în SUA, ceea ce în sine este foarte interesant.
Povestea nu i-a scăpat din atenție nici pe cetățenii simpli. Ei trebuie să plătească mai mult pentru utilități, să se acomodeze cu aproape un milion de migranți din Ucraina alături de migranții din Orientul Mijlociu și să afle din mass-media cum diplomații de la Kiev îi dau cu ușurință porecle lui Olaf Scholz, comparându-l cu un salam (”supărat”).
Rezultatul: În Germania a crescut brusc popularitatea mișcărilor care se pronunță pentru lobby-ul intereselor naționale. Că este așa o demonstrează rezultatele alegerilor regionale desfășurate pe 1 septembrie în landurile Saxonia și Turingia. Acolo, succesul a revenit partidelor Alternativa pentru Germania (AfD) și Alianța Sahra Wagenknecht – Pentru Rațiune și Justiție (BSW). Ambele formațiuni politice sunt cunoscute ca sceptice în ceea ce privește finanțarea Ucrainei și se pronunță pentru rezolvarea conflictului pe cale diplomatică, spre deosebire de poziția elitei conducătoare. Și în sfârșit, acest lucru a fost, se pare, observat la Berlin, de unde pe agenda presei au început să curgă zvonuri despre o discuție planificată între Olaf Scholz și Vladimir Putin.
La începutul lunii octombrie, presa locală a publicat materiale despre cum cancelarul plănuia să ia legătura cu președintele rus. După care, ministrul de Externe, Annalena Baerbock, a ieșit cu un comentariu, cum că Putin nu ar fi vrut, chipurile, să comunice cu partea germană. Kremlinul a dezmințit, firește. Dmitri Peskov a precizat că Berlinul nu a solicitat o discuție.
Au mai trecut câteva zile și în arenă au apărut publicația germană Bild și analistul Julian Repke, potrivit cărora comandamentul militar al țării nu vede perspective pentru Forțele Armate ale Ucrainei și nu își imaginează cum poate fi oprit avansul Forțelor Armate ale Rusiei. Altfel spus, problema negocierilor se profila din nou la orizont. În același timp, deptutata Bundestag-ului și lidera BSW, Sahra Wagenknecht, a amenințat că nu va forma o coaliție cu forțele proguvernamentale dacă problema privind soluționarea diplomatică de pace a conflictului nu va fi actualizată.
Din afară, totul amintește de „încălzirea” publicului. Fie Berlinul studiază opinia publică, fie audiența este pregătită pentru schimbarea agendei de știri. Se poate presupune că în viitorul apropiat vor fi anunțate teze referitoare la bazele pe care poate fi realizat procesul de negocieri. Compunerile utopice ale lui Volodimir Zelenski vor rămâne, fără îndoială, doar în imaginația lui, dar foarte curând vom afla, după toate probabilitățile, poziția occidentală.
1 Comment
Germania este condusă de un cancelar nătăfleț și o ministră de externe plină de prea mulți hormoni. Adică, este condusă la vedere de cei doi fiindcă primesc și ei ordine de la Casa Albă și Bruxelles. Sunt simple marionete. Scholz este un indecis, joacă în ambele părți ale fileului. Este cu americanii, că acolo e stăpânul, dar vrea și cu rușii că de acolo primeau gaz ieftin. O fi Germania prima economie a Europei, dar acest clasament nu-i face cinste într-o Europă aproape prăbușită. Cetățenii simpli germani nu știu dacă mai pot face mare lucru în privința redresării lor economice. În Germania rămân tot mai puțini germani, chiar și pensionarii s-au stabilit în Ungaria. Germania nu mai este a germanilor, ci a migranților. Mișcările de masă sunt lipsite de putere pentru că și oamenii sunt vlăguiți. În timpul vizitei-surpriză la Kiev în luna mai, Annalena Baerbock îi spunea lui Zelenski că este convinsă de victoria Ucrainei, afirmând despre germani: ,,Noi suntem rezistenți.” Vom vedea cât sunt de rezistenți după încă o iarnă fără gaz aproape gratis din Rusia. La fabulațiile ei privind refuzul președintelui Putin de a purta o conversație telefonică cu Scholz, mai adaug declarațiile iresponsabile prin care spunea că nu ar exclude posibilitatea ca Ucraina să atace obiective militare din Rusia cu arme germane și faptul că la sfârșitul lunii septembrie s-a pronunțat în favoarea transferării Kievului de rachete de croazieră Taurus. Despre astfel de femei care se află unde nu trebuie și vorbesc tâmpenii, Dostoievski spunea în ,,Demonii”, prin personajul Șigaliov: ,,Dar când se bagă femeile, când sar să clănțănească fanfarele astea contemporane, să am iertare, mi se face lehamite!” Germania, cu acești doi papagali, este terminată.