„Act de teroare politică pură”: În Moldova a fost reținut primarul orașului Orhei

Angajații Centrului Național de Luptă împotriva Corupției (CNLC) din Moldova au percheziționat sediul primăriei orașului Orhei, informează NewsMaker, citând-o pe Angela Starinschi, secretar de presă al Centrului, potrivit căreia acțiunea face parte dintr-un dosar de corupție și fraudare a fondurilor electorale și ale partidelor politice. ”Este vorba despre cumpărarea alegătorilor”, a precizat postul Jurnal TV.

Un dosar care vizează mai mulți oficiali ai administrației orașului. Iar edilul localității, Tatiana Cociu, a fost reținută, împreună cu viceprimari și alți angajați. Printre ei se află și lideri ai blocului de opoziția ”Victoria”, a precizat șeful acestei formațiuni politice, Ilan Șor, pe canalul său de pe rețeaua Telegram. În opinia lui, perchezițiile de la Primăria Orhei sunt „un act de teroare politică pură”, iar reținerea lui Cociu „o încercare de a paraliza viața în oraș”.

Șor a acuzat-o pe Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, că „a declarat război unuia dintre puținele orașe de succes și în plină dezvoltare” ale țării.

„De ce Orhei? Pentru că acest oraș, în pofida tuturor obstacolelor, continuă să se dezvolte și să prospere. Și asta irită foarte mult regimul”, a spus politicianul care, deși nu poate sta în Moldova, finanțează lucrări de modernizare în mai multe orașe din țara lui, în special în Orhei. În 2018, cu fondurile lui Shor, la Orhei a fost construit un parc de distracție gratuit pentru copii, OrheiLand. În august 2024, cu contribuția lu Șor, a fost deschis parc similar, GagauziyaLand, în Kongaz.

Percheziții la lideri ai opoziției

În perioada 8-10 octombrie, poliția și Parchetul anticorupție din Republica Moldova au efectuat 115 percheziții la lideri raionali și activiști într-un dosar penal privind finanțarea ilegală a partidelor politice, spălare de bani, corupție în alegeri și crearea unei organizații criminale. Liderii a trei organizații teritoriale aparținând blocului ”Victoria” au fost reținuți pentru 72 de ore.

Potrivit organelor de justiție, membrii organizațiilor teritoriale ale „anumitelor partide politice” din Moldova ar fi primit fonduri lunare din „surse dubioase” pentru organizarea de mitinguri și proteste, precum și pentru a influența alegătorii. În timpul perchezițiilor au fost ridicate telefoane mobile, laptopuri și tablete, bani în ruble, euro, dolari, lire sterline și lei, carduri ale sistemului de plată ”Mir” și ”Sberbank”, pliante electorale, cartușe și documente.

Potrivit poliției, pe telefoanele mobile confiscate fusese descărcată aplicația băncii ruse Promsvyazbank, prin intermediul căreia „membrii organizații criminale conduse de condamnatul Ilan Șor au primit bani” pentru ”activități politice și de corupție”. Poliția a publicat o înregistrare video unde se văd obiecte cu simbolurile blocului ”Victoria” și ale partidului ”Renașterea”, care face parte din această formațiune politică.

La începutul lunii octombrie, CNLC a anunțat reținerea unei persoane și confiscarea a circa 1,7 milioane de lei, într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor politice. Banii, „a căror proveniență nu a fost încă stabilită”, au fost găsiți în mașină împreună cu mai multe cutii cu pliante electorale, a precizat instituția anticorupție.

Percheziții au avut loc și în satul Jora de Jos, din raionul Orhei, banii găsiți aici și confiscați urmau să fie folosiți pentru cumpărarea alegătorilor, pentru plata membrilor și susținătorilor de partid, organizarea de concerte, întâlniri și alte evenimente.

Pe 10 octombrie, rețeaua Telegram a blocat 15 canale și 95 de chatboți în Moldova, printre care canalele lui Ilan Șor, al liderului găgăuz, Eugenia Guțul și ale mai multor deputați ai blocului ”Victoria”. Guvernul de la Chișinău a declarat că decizia este urmare a unei solicitări venite din partea Inspectoratului Național de Investigații în dosare penale de finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani.

Ilan Șor a catalogat blocarea canalelor de pe rețeaua Telegram o „dictatură a Uniunii Europene”, subliniind că nu a încălcat „nicio singură regulă” a aplicației Telegram. ”Numai Statelor Unite și UE le place să procedeze astfel cu libertatea de expresie”.

Pe parcursul anului, autoritățile moldovenești au închis 14 canale de televiziune care au oferit timp de antenă opoziției. De asemenea, au fost blocate zeci de portaluri de informare pe Internet declarate pro-ruse. În luna mai Maia Sandu a refuzat să recunoască toate aceste acțiuni drept cenzură, susținând că astfel este protejată democrația.

Pe 20 octombrie, în Moldova se vor desfășura alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea republicii la UE. Biroul Electoral Central a refuzat înregistrarea blocului ”Victoria” pentru participarea la alegeri și consultarea populară.