Hot News
Soldați ucraineni, executați în masă de către detașamentele de baraj
11/10
Cu privire la utilizarea armelor chimice de către regimul de la Kiev, furnizate Ucrainei de țările NATO
11/10

Interviu acordat de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, revistei americane Newsweek, 7 octombrie 2024

Serghei Lavrov/ Foto: mid.ru

Întrebare: – În contextul conflictului din Ucraina, prin ce se deosebește actuala poziție a Rusiei comparativ cu anul 2022 și cum se raportează costurile conflictului la progresul în atingerea obiectivelor strategice?

Răspuns: – Poziția noastră este bine cunoscută și rămâne neschimbată. Rusia este deschisă la o soluție politico-diplomatică. O soluție care trebuie să elimine cauzele primordiale ale crizei. În același timp, ar trebui să fie vorba despre încheierea conflictului, nu despre o încetare a focului. Occidentul trebuie să oprească livrările de armament, iar Kievul operațiunile militare. Ucraina trebuie să revină la un statutul de neutralitate, nealiniere și de țară fără arme nucleare, să apere limba rusă și să respecte drepturile și libertățile tuturor cetățenilor săi.

Baza pentru o soluționare ar putea fi Acordurile de la Istanbul, parafate pe 29 martie 2022 de delegațiile Rusiei și Ucrainei. Ele prevăd renunțarea Kievului de a adera la NATO și conțin garanții de securitate pentru Ucraina, cu recunoașterea, în același timp, a realităților care existau la acel moment „pe teren”. Este evident că, de atunci, în doi ani și jumătate, aceste realități s-au schimbat semnificativ, inclusiv în plan juridic.

Pe 14 iunie, președintele rus V.V Putin a prezentat următoarele condiții preliminare pentru o soluționare: retragerea completă a Forțelor Armate ale Ucrainei din DNR, LNR (Republicile Populare Doneșk și Lugansk – n.r.)și din regiunile Zaporojie și Herson; recunoașterea realităților teritoriale consfințite în Constituția Rusiei; statutul de neutralitate, nealiniere și non-nuclear al Ucrainei; demilitarizarea și denazificarea țării; asigurarea drepturilor, libertăților și intereselor cetățenilor vorbitori de limbă rusă; anularea tuturor sancțiunilor anti-ruse.

Kievul a reacționat la această declarație cu invazia armată a Regiunii Kursk, pe 6 august. Protectorii lui în persoana Statelor Unite și a altor țări NATO, vor să aplice o „înfrângere strategică” Rusiei. În aceste condiții, nu avem de ales decât să continuăm operațiunea militară specială până la eliminarea amenințărilor emanate de Ucraina.

Costurile conflictului sunt mult mai mari pentru ucraineni, a căror conducere îi gonește, fără milă, la măcel. Pentru Rusia, este vorba despre apărarea oamenilor ei și a intereselor ei vitale de securitate. Spre deosebire, apropo, de Statele Unite, unde se turuie la nesfârșit despre niște „reguli”, despre un „mod de viață” și altele asemenea, aparent fără a înțelege unde se situează Ucraina și care sunt mizele acestui război.

Întrebare: – Cât de realistă este, după părerea dumneavoastră, obținerea unei soluționări militare sau diplomatice a conflictului. Sau mai probabilă este degenerarea confruntării în ceva mai amplu din cauza livrărilor de către NATO de arme moderne trupelor ucrainene și intrării pe teritoriul Rusiei?

Răspuns: – Nu intenționez să ghicesc, nu mă ocup cu așa ceva. Vreau doar să spun că de peste zece ani încercăm să stingem această criză, dar de fiecare dată când înțelegeri ce-i satisfac pe toți ajung să fie scrise ”pe hârtie”, Kievul și patronii lui ”dau înapoi”. Este valabil și pentru acordul din februarie 2014, pe care opoziția susținută de SUA l-a călcat în picioare prin comiterea loviturii de stat. Un an mai târziu, au fost încheiate Acordurile de la Minsk, aprobate de Consiliul de Securitate al ONU, dar sabotate timp de șapte ani, deși fuseseră semnate de liderii Ucrainei, Germaniei și Franței care, ulterior, s-au lăudat că nici măcar nu intenționau să le pună în practică. Documentul parafat la Istanbul la sfârșitul lunii martie 2022, nu a fost semnat de V.Zelenski la insistențele protectorilor occidentali, în special, ale premierului de atunci al Marii Britanii.

Din câte înțelegem, restabilirea păcii nu figurează în planurile inamicului. V.Zelenski nu a anulat decretul său ce interzice negocieri cu Moscova. Washingtonul și aliații lui din NATO oferă Kievului sprijin politic, militar și financiar pentru a continua războiul. Se discută posibilitatea de a permite armatei ucrainene să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru atacuri în profunzimea Rusiei. Un asemenea ”joc cu focul” poate avea consecințe periculoase. După cum a declarat președintele V.V. Putin, vom lua deciziile corespunzătoare pornind de la înțelegerea noastră a acelor amenințări create de Occident. Trageți singuri concluziile.

Întrebare: – Care sunt planurile concrete ale Rusiei, în conformitate cu parteneriatul său strategic cu China și cu alte puteri, pentru a obține schimbarea ordinii mondiale actuale și cum, în opinia dumneavoastră, pot fi realizate aceste ambiții în regiuni cu rivalități mari și cu conflicte, inclusiv în Orientul Mijlociu?

Răspuns: – Este vorba de a adapta ordinea mondială la realitățile lumii moderne. Lumea traversează acum un „moment multipolar”. Formarea multipolarității este un proces firesc de reechilibrare a forțelor, ce reflectă schimbări obiective în economia globală, finanțe și geopolitică. Mai târziu decât la alții, dar și în Occident începe să fie recunoască natura lui ireversibilă.

Vorbim despre consolidarea noilor centre de putere și de luare a deciziilor în Sudul și Estul Global. Aceste centre nu tind spre hegemonie, ci înțeleg importanța egalității suverane și a diversității civilizaționale, se pronunță pentru cooperarea reciproc avantajoasă, pentru luarea în considerare a intereselor celuilalt.

Multipolaritatea se manifestă în consolidarea influenței organizațiilor regionale – EAEU, ASEAN, SCO, Uniunea Africană, CELAC și altele. BRICS a devenit etalon al diplomației multilaterale. ONU trebuie să rămână un loc de convenire a intereselor tuturor țărilor.

Ne pronunțăm ca toate statele, inclusiv SUA, să-și îndeplinească obligațiile la egalitate cu celelalte și să nu acopere nihilismul legal cu mantre despre exclusivitatea lor. Majoritatea covârșitoare, care vede cum dreptul internațional este încălcat, dar nepedepsit, în Fâșia Gaza și Liban, și înainte de asta în Kosovo, Irak, Libia și multe alte locuri, este de acord cu noi.

Partenerii noștri chinezi pot răspunde singuri, dar cred și știu: ei împărtășesc această abordare în esența lucrurilor și anume în înțelegerea faptului că securitatea și dezvoltarea sunt indivizibile și că atâta timp cât Occidentul tinde să domine, idealurile de pace înscrise în Carta ONU vor rămâne pe hârtie.

Întrebare: – Ce impact vor avea alegerile prezidențiale din SUA asupra relațiilor ruso-americane dacă vor fi câștigate de Donald Trump sau Kamala Harris și cum se pregătește Rusia pentru ambele scenarii?

Răspuns: – În general, nouă ne este indiferent cum se vor termina aceste alegeri, având în vedere că în SUA s-a stabilit deja un consens bipartinic în privința confruntării cu Rusia. Dacă în politica americană se schimbă ceva și apar propuneri pentru noi, vom fi gata să le analizăm în conformitate cu interesele noastre. În orice situatie, vom apăra cu fermitate interesele Rusiei, mai ales dacă este vorba despre chestiuni legate de securitatea națională.

Dar, în general, ar fi logic ca stăpânul Casei Albe, oricine ar fi el, să se concentreze pe rezolvarea problemelor țării sale și să nu caute aventuri la zeci de mii de mile de țărmurile americane. Sunt convins că același lucru își doresc și alegătorii americani.

1 Comment

  1. Carmen spune:

    Dacă SUA și Occidentul ar dori încetarea conflictului, nu ar mai livra armament Ucrainei și nici nu ar finanța permanent această țară. După anunțul UE prin care se acordă un nou împrumut (?!) Ucrainei, și cancelarul Scholz a anunțat vineri că-i va acorda un ajutor militar de 1,4 miliarde de euro. Noul pachet de ajutor militar (apărare aeriană, tancuri, drone de luptă și artilerie) va fi acordat împreună cu Belgia, Danemarca și Norvegia. Nu a uitat să declare în fața lui Zelenski (care s-a aflat în vizită la Berlin) că: ,,Este un mesaj clar pentru Putin, să nu creadă că timpul joacă în favoarea lui. Nu vom renunța la sprijinul nostru pentru Ucraina.” Nici nu vă închipuiți cât de greu mă abțin să nu scriu ceva indecent și nepublicabil despre această declarație a slugoiului Olaf. Și mai vrea să-l sune și să vorbească cu Vladimir Putin. E conștient când spune asta? Dar nici noi nu suntem mai prejos. Ambasada Statelor Unite la București a anunțat, în 7 octombrie, că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a patru sisteme radar de supraveghere aeriană Sentinel pentru România. Un nou gheșeft pentru SUA prin ambasadă, care a devenit un shop armament! Are nevoie Ucraina de aceste sisteme? Precis că-i vor fi donate de România, așa cum s-a întâmplat cu Patriot. Și probabil cu multe alte arme. Planuri de pace din partea Statelor Unite, a Occidentului și a Ucrainei nu există și nici nu cred că vor exista. Ei au planuri de înarmare și de continuarea conflictului. Planul Rusiei este acela de a-și apăra frontierele, suveranitatea și poporul. Și astea cu orice preț!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2957177