Atomul rusesc sparge sancțiunile europene

Devenită în ultimii ani unul dintre cei mai acerbi executanți ai sancțiunilor împotriva Rusiei, Bulgaria a introdus pe neașteptate o excepție foarte grăitoare. Despre ce este vorba și de ce Bulgaria nu este, de această dată, capabilă să se descurce fără ajutorul tehnologic al Rusiei, într-un articol al publicației Vzgliad.

Este deja pentru a doua oară începând din 2023, când guvernul bulgar scoate Centrala Nucleară de la Kozlodui de sub incidența sancțiunilor UE pentru a atrage contractori din Federația Rusă cu scopul de a asigura o funcționare sigură a centralei. Se pare că ar fi vorba despre livrarea de motoare electrice asincrone și senzori de interior pentru reactoare, precum și furnizarea de servicii conexe, inclusiv transport și montare.

În plus, este posibil ca pentru reactorul șase al centralei să fie nevoie de înlocuirea și a altor elemente. Că este așa se poate presupune din faptul că, în martie anul trecut, Bulgaria a scos centrala Kozlodui de sub incidența sancțiunilor, iar atunci în informațiile apărute în presă erau menționate aceste componente.

„Întreprinderea va putea importa produse metalice din Rusia pentru îndeplinirea contractelor enumerate în anexele la decizia de astăzi. Se permite, de asemenea, importul de produse și tehnologii din Rusia, precum și furnizarea de asistență tehnică corespunzătoare, necesară realizării contractelor enumerate în anexe”, declara, la acea dată, ministrul bulgar al Energiei, Rosen Hristov, după o ședință a guvernului în care s-a discutat această problemă.

„Guvernul a aprobat o exceptare de la sancțiunile UE impuse Rusiei. Ea vizează achiziționarea de materiale, piese de schimb și servicii necesare efectuării, conform planificării, a lucrărilor anuale de reparații la centrala nucleară”, a spus Hristov. El a explicat că această decizie „este de importanță critică” pentru siguranța centralei nucleare, fiind vorba despre materiale și piese pentru care nu s-au găsit furnizori alternativi. Ministrul a adăugat că autoritățile lucrează la crearea unor rezerve necesare pentru câțiva ani de acum înainte.

Centrala de la Kozlodui este singura care funcționează în Bulgaria și este situată pe malul Dunării, nu departe de orașul Kozlodui, la aproximativ 200 km de capitala țării, Sofia. Centrala a fost construită cu ajutorul URSS, care a asigurat, totodată, livrările de combustibil nuclear și toate lucrările aferente, operațiuni preluate apoi de Rusia.

Centrala nucleară furnizează aproximativ o treime din energia electrică a Bulgariei.

În prezent, două dintre cele șase reactoare, construite în 1987 și 1991, sunt în funcțiune (patru au fost închise la aderarea la Uniunea Europeană pentru că nu îndeplineau cerințele de siguranță). În 2012 s-a anunțat că există planuri de construire a încă unui bloc energetic. Cel mai mult, bulgarilor le-a plăcut proiectul rusesc, dar sub presiunea SUA decizia a fost revizuită în favoarea companiei americane Westinghouse. Până la urmă însă, reactorul a rămas neconstruit din cauza unor probleme de finanțare.

În ultimii ani, vechea centrală nucleară a suferit de mai multe ori reparații. Astfel, în octombrie 2022, la reactorul șase au fost înlocuite o serie de elemente, unitatea fiind supusă, de asemenea, unor proceduri de intreținere profilactică a echipamentelor.

La doar câteva zile de la repunerea în funcțiune însă, la sistemul de răcire a generatorului a apărut o defecțiune, fiind detectată o scurgere de hidrogen. Acest lucru a dus la deconectarea reactorului de la sistemul energetic al țării. În luna decembrie a aceluiași an, s-a produs o scurgere de lichid de răcire din primul în al doilea circuit al generatorului de abur, care a prelungit reparațiile neprogramate și a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie electrică.

Totuși, de ce Bulgaria a retras pentru a doua oară Kozloduiul de sub incidența sancțiunilor? Răspunsul este simplu: piața mondială a energiei nucleare este strâns legată de Rusia, iar Kozlodui poate fi întreținută eficient și în siguranță doar cu ajutorul componentelor rusești.

În Europa se vorbește de mult despre diversificare, dar în realitate este aproape imposibil să găsești înlocuitori pentru furnizorii din Rusia. O centrală nucleară are nevoie de același tip de combustibil, un amestec de tipuri diferite putând declanșa depresurizarea unor casete, ceea ce poate duce la o oprire neplanificată a reactorului și la uriașe pierderi financiare. Un astfel de incident a avut loc, de exemplu, la centrala nucleară Temelin, din Cehia.

Guvernul bulgar a analizat de mai multe ori variante de trecere la combustibil nuclear occidental: contracte cu Sofia au fost semnate de companiile americană Westinghouse și franceză Framatom. De cinci ani însă, americanii tot nu au găsit o soluție pentru cum să introducă în exploatare combustibilul lor, iar francezii nici măcar nu au început să studieze problema. Nu au fost rezolvate nici problemele privind licențiere și depozitarea combustibilului uzat. Totul în condițiile în care centrala de la Kozlodui funcționează perfect pe combustibil rusesc și aduce venit.

În prezent, aproximativ 20% dintre toate reactoarele nucleare din Europa primesc combustibil nuclear din Rusia. Iar dacă în unele țări este posibilă, în viitor, trecerea la un combustibil provenit de la alt producător, în altele acest lucru este imposibil. De exemplu, centrala nucleară Dukovany, din Cehia, are reactoare de tip VVER-440 ce pot funcționa doar cu combustibilul rusesc TTEL. Unități similare există în Slovacia, Finlanda, Ungaria și Bulgaria.

Acesta este motivul pentru care, când vine vorba de sancțiuni, Ungaria, spre exemplu, apără cu încăpățânare energia nucleară rusă. Finlanda, în schimb, a decis în 2023, prinzând momentul politic, să înghețe construcția centralei nucleare Hanhikivi-1.

În ceea ce privește Ucraina, până la începerea operațiunii militare speciale, pe teritoriul țării funcționau patru centrale nucleare – Zaporojie, Hmelnîțki, Rovno și Iujno-Ukrainskaia. Ceea ce înseamnă 15 reactoare nucleare, din care 13 de tip VVER-1000, două cu VVER-440. Toate au fost construite în perioada URSS-ului cu combustibil produs, în prezent, de Rosatom. Dar chiar înainte de operațiunea militară specială, Ucraina a reușit să treacă jumătate din reactoarele ei nucleare pe carburant american Westinghouse.

În prezent, energia nucleară este unul dintre puținele domenii în care UE și țările NATO pierd categoric în fața Rusiei, deoarece depind de produsele Rosatom. Mai mult, țări ale căror centrale nucleare depind de Rusia inclusiv din punct de vedere tehnologic, sunt forțate să le scoată de sub incidența sancțiunilor, deoarece energia prevalează inevitabil asupra dogmelor politice.

Bulgaria a făcut acest lucru de două ori deja – în 2023 și 2024. Este posibil ca astfel de procese să continue. Altfel spus, cu toată antipatia lor față de Rusia, autoritățile bulgare încă nu se pot descurca fără ea și, cel mai important, sunt pregătite ca astfel de pași să fie anunțate public.