Politicianul, vinovat de reducerea ajutorului destinat Ucrainei
24/08
Antonov: Putin va pedepsi Kievul pentru Kursk, Rusia nu va negocia cu SUA
24/08Zaharova, despre blocul AUKUS
Foto: atomic-energy.ru
De la bun început, crearea parteneriatului trilateral AUKUS a fost o idee dăunătoare și periculoasă, iar dezvoltarea lui, inclusiv pe partea „componentei navale”, nu face decât să demonstreze, odată în plus, acest lucru, a declarat reprezentanta oficială a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, la o conferință de presă.
Nu trebuie uitat faptul că proiectul AUKUS nu este doar o platformă militar-tehnologică. Subliniez, este baza de bloc care asigură „adresă permanentă” pentru NATO în regiunea Asia-Pacific, având consecințe cu bătaie lungă pentru stabilitatea și securitatea regiunii. Sunt aceleași obiective pentru care lucrează și alte uniuni de ”geografie mică” înființate de occidentali în această parte a lumii, inclusiv ”patrulaterul indo-pacific QUAD (Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud). Membrii săi manifestă un interes sporit pentru a intra în AUKUS.
Alianța trilaterală anglo-saxonă se prezintă ca un element formator de sistem al diferitelor piste militaro-politice multilaterale, brenduite special sub conceptul american de „Regiune Indo-Pacifică”. De precizat că printre participanții la aceste formate se numără reprezentanți oficiali ai NATO.
Acest tip de scheme distructive lucrează în mod obiectiv împotriva cooperării pozitive și constructive acumulate în regiune în decenii de dezvoltare pașnică, bazată întotdeauna pe arhitectura mecanismelor de stabilitate, securitate și cooperare centrate pe ASEAN.
Este evident că, de dragul propriilor interese, țările membre AUKUS acționează de fapt conform principiului „pentru noi, totul, pentru restul, legea”. Nu este ceva aprobat prin consens, ci o ordine mondială bazată tot pe propriile lor „reguli”. Toate acestea sunt „ajustate” la propriile interese, la propriile obligații internaționale în domeniul neproliferării nucleare și al controlului exporturilor. Parteneriatul pune sub semnul întrebării respectarea cu bună credidnță de către Australia a obligațiilor ce-i revin în cadrul Tratatului privind crearea unei Zone fără arme nucleare (NWFZ) în partea de sud Oceanului Pacific (Tratatul de la Rarotonga). Acțiunile autorităților de la Canberra subminează practic încrederea în însăși ideea formării unei zone fără arme nucleare.
Este semnificativ faptul că preocupările în acest sens încep să fie exprimate de experți care gândesc și cunoscutători, se pare, ai detaliilor din acele țări care sunt membre AUKUS. Crește conștientizarea că această provocare geopolitică cea mai serioasă are toate șansele să degenereze într-o amenințare insurmontabilă la adresa păcii și securității internaționale.
1 Comment
Debutul grupării militare trilaterale AUKUS a avut loc în septembrie 2021și a trimis o undă de șoc în regiunea Indo-Pacific și pe bună dreptate că a nemulțumit China. Și nu doar China. Ministrul Afacerilor Externe al Indoneziei declarase atunci că este ,,profund îngrijorat de cursa înarmărilor și de proiecția puterii în regiune.” Făcea aluzie, probabil, la faptul că Australia, cu sporite capacități militare, ar putea face o secesiune în Papua de Vest, așa cum s-a întâmplat în Timorul de Est (unde a avut un rol esențial). Doar Japonia, Taiwan și Singapore au salutat cu tărie acest parteneriat. Premierul din Singapore, Lee Hsien Loong, declara că AUKUS va ,,contribui în mod constructiv la pacea și stabilitatea regiunii.” Câtă naivitate… Alianța trilaterală este o sursă de neliniște în zonă. Și cum n-ar fi, dacă acordul dintre ele prevede să furnizeze Australiei tehnologie pentru construcția de submarine nucleare asociată cu SUA și Marea Britanie? Tot prin acest acord, Australia găzduiește bombardiere americane pe teritoriul său și va lua în considerare sprijinirea navelor americane la HMAS Stirling. După ce a fost făcut anunțul înființării unui nou parteneriat, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, a declarat la o conferință de presă: ,,China crede că această cooperare a subminat grav pacea și stabilitatea regională, a intensificat cursa înarmărilor și a subminat eforturile internaționale de neproliferare.” Indiferent dacă Australia închiriază, cumpără sau construiește submarine nucleare, este primul stat non-nuclear care face acest lucru. Achiziționarea de submarine sau furnizarea tehnologiei pentru construcția lor va face ca Australia să depindă de SUA și Marea Britanie pentru a susține această tehnologie. Australia nu-și dă seama că a intrat în jocul murdar al acestor două state. Este folosită doar pentru interesele celor două, mai ales ale Statelor Unite. Australia este un partener care e situat strategic și s-a aflat de mult în calculele regionale ale Washingtonului. Statele Unite nu sunt o putere rezidentă în Asia, ele se bazează în mare măsură pe aliații săi pentru a-și proiecta puterea în zonă. Iar pentru a-și consolida postura militară regională, SUA au nevoie de mai mult acces la bază și mai puține restricții privind utilizarea acelor facilități. China a devenit o putere. Prin modernizarea armatei într-un ritm impresionant în ultimele două decenii, ea este considerată o amenințare pentru SUA. Pactul de securitate dintre cele trei state reduce semnificativ influența Chinei în regiunea Indo-Pacific. Este evidentă dorința Statelor Unite de a controla întreaga planetă și de a se infiltra în toate zonele importante. În Indo-Pacific a transmis mesajul unui pericol din partea Chinei. Sloganul folosit în Europa ,,vin rușii” a fost înlocuit aici cu ,,vin chinezii.” Achiziția sau construcția de submarine cu propulsie nucleară, ca o apărare împotriva Chinei, nu justifică acest acord. Nu este vorba de a apăra interesele Australiei, ci pe cele ale Americii. În Europa americanii folosesc NATO pentru interesele lor, iar în Indo-Pacific folosesc AUKUS și QUAD. Acest parteneriat trimite un semnal că SUA sunt implicate serios în problema ,,reechilibrării” în Asia. Iar unde își vâră coada SUA nu poate ieși decât război. Trebuie să amintesc și faptul că prin acest parteneriat AUKUS s-a pus capăt programului de submarine din clasa Attack negociat de Franța și Australia în 2016. După anunțul făcut de cele trei state nou-partenere, în septembrie 2021, ministrul francez de externe a numit decizia ,,o înjunghiere în spate”, iar Macron a rechemat ambasadorii francezi din Australia și SUA pentru a se consulta cu privire la modul de a răspunde acestei situații excepționale. Contractul de 90 de miliarde de dolari (care a fost anulat), i-ar fi permis Franței să-și consolideze statutul în Indo-Pacific. Obsedată de ,,rangul său în lume”, Franța a primit o puternică lovitură care a demonstrat că i s-a subminat statutul internațional și că este doar o putere mijlocie în lume. Până la urmă ..circul” s-a încheiat, iar macron și-a trimis înapoi ambasadorii. În momentul de față, acest parteneriat dintre SUA, Marea Britanie și Australia se îndreaptă către o fază critică. Washingtonul, Londra și Canberra pot aprinde un fitil în zonă sub pretextul că ,,vin chinezii.”