Harta văzută din Nord: cum urmează să se dezvolte drumul comercial prin Arctica

Nikolai Patrușev a purtat discuții cu privire la construcția unor noi spărgătoare de gheață și modernizarea Căii Maritime de Nord

Maxim SOLOPOV

În condițiile sancțiunilor dure din Apus și a blocării pentru Rusia a verigilor logistice de transport internațional, rolul Căii Maritime de Nord a crescut multiplu, declară asistentul președintelui, Nikolai PATRUȘEV. În 19 august a realizat prima vizită de lucru după numirea sa ca președinte a Colegiului Maritim, inspectând întreprinderile de construcție navală din Regiunea Murmansk, a vizitat baza Rosatomflot (Flota atomică rusă, n.r.), s-a urcat la puntea „Sibiri”, a primului spărgător de gheață atomic universal în serie din proiectul 22220 și a avut o întâlnire cu privire la dezvoltarea Arcticii și a Căii Maritime de Nord. Cele dezbatute în timpul întâlnirilor lui Patrușev cu conducătorii întreprinderilor și funcționarii regionali se regăsesc în articolul ziarului „Izvestia” care urmează.

Creșterea transporturilor pe Calea Maritimă de Nord

„Președintele (Rusiei, n.r.) a trasat sarcina unei importante creșteri a volumului de transporturi pe Calea Maritimă de Nord (CMN). Un rol deosebit în vederea îndeplinirii acestei sarcini îi revine flotei spărgătoarelor de gheață atomice”, a declarat Nicolai Patrușev in cadrul întâlnirii cu conducerea Flotei atomice ruse.

Ulterior, în cadrul întâlnirii cu guvernul Regiunii Murmansk, a atras atenția funcționarilor prezenți, reprezentanților Marinei Militare și civile asupra cauzelor geopolitice atenției îndreptate spre Arctica. Ca și mai înainte, avantajul CMN constă în posibilitatea de a scurta ruta navelor între Europa și Asia, a explicat domnia sa. Cu toate acestea, o importanță deosebită o dobândește transportul naval arctic în condițiile unei instabilități la nivel internațional și a presiunii exercitate de Occident.

„În ultimii ani, in condițiile sancțiunilor dure și a încercărilor SUA și a țărilor Europei Occidentale de izolare a Rusiei, de blocare a verigilor logistice de transport internațional, rolul CMN a crescut în mod multiplu, a subliniat Patrușev. Pentru Rusia aceasta reprezintă o ieșire directă la piețele mondiale”.

În aceste condiții, este deosebit de important faptul că această CMN îi permite Rusiei asigurarea ieșirii către piețele țărilor din Asia de Sud-Est , Golful Persic și Africa, relații comerciale care continuă să se dezvolte, în pofida presiunilor exercitate de Occident, a subliniat asistentul președintelui.

Precum a accentuat reprezentantul plenipotențiar al președintelui în Districtul Federal de Nord-vest,. Aleksandr Guțan, participant la întâlnire, de a lungul întregii rute pe CMN, navele nu traversează frontiere internaționale, fapt care exclude influența asupra transportului naval din partea unor țări străine.

Volumul transporturilor pe CMN crește

În ultimii zece ani, volumul transporturilor pe CMN crește în mod constant, au expus ziarului „Izvestia” reprezentanții Flotei atomice ruse. Dacă în 2014 volumul de mărfuri transportate reprezenta 4 milioane de tone, în 2022 atingea deja 36,3 milioane de tone. În timp ce indicatorul țintă a fost depășit cu mai mult de 250 000 de tone, volumul transporturilor de tranzit a depășit 2,1 milioane de tone. În 2024 numai pe baza rezultatelor navigației de iarnă-primavară (ianuarie- iunie), s-a stabilit că fluxul de marfă pe CMN a realizat un record de 15,9 milioane de tone, ceea ce reprezintă cu 200 000 de tone mai mult decât în răstimpul analog din 2023.

Sarcina asigurării pentru nave a unui acces securizat pe parcursul întregului an îi revine in primul rând flotei de spărgătoare de gheață. În prezent în componența „Atomflot” (Flotei atomice, n.r.) intră șapte spărgătoare de gheață atomice, anume „50 de ani de la Victorie” (asupra Germaniei fasciste, n.r.), – „Vaigaci”, „Iamal”, „Taimâr”, spărgătorul de gheață nuclear universal principal „Arctica”, aparținând proiectului 22220, și încă două spărgătoare de gheață nucleare de serie, aparținând aceluiași proiect, anume ” Sibiri” și „Ural”, de asemenea și unicul în lume „lighter aboard ship” nulear ” Sevmorputi”, au explicat la întreprindere.

Încă patru nave nucleare din proiectul 22220, anume „Iakutia”, „Ciukotka”, „Leningrad” și „Stalingrad”, urmează să fie realizate la uzina ”Baltiiskii” din Sankt-Petersburg și un super puternic „Leader” din seria 10510, la uzina din estul îndepărtat „Zvezda”, a amintit Patrușev.

„Construcția spărgătoarelor de gheață necesită resurse financiare semnificative. În legătură cu această, este necesară o prognozare precisă a volumului de mărfuri, pentru transportul cărora sunt necesare serviciile spărgătoarelor de gheață”, a subliniat asistentul șefului statului rus.

Necesitatea construcției unor nave de clasa „gheață”

Pe lângă dezvoltarea în mod direct a flotei spărgătoarelor de gheață, în vederea atingerii unui volum necesar al transporturilor pe Calea Maritimă de Nord, trebuie intensificată pe șantierele navale rusești construcția unor nave de marfă moderne de concepție locală, inclusiv de clasa „gheață”. Pentru aceasta este necesară elaborarea unor măsuri eficiente de sprijin guvernamental a industriei construcțiilor navale și implementarea unor tehnologii digitale inovatoare, a remarcat Patrușev.

Potrivit celor spuse de asistentul președintelui, statul și mediul de afaceri urmează să modernizeze infrastructura și să asigure dezvoltarea porturilor, în primul rând a acelora precum Arhanghelsk, Murmansk, Dikson, Tiksi, Pevek. O atenție deosebită trebuie acordată creării unui hub de transport multimodal în Murmansk, singurul port rus din Arctica, care nu îngheață (de a lungul anului).

În acest scop, în decembrie anul trecut a fost inițiat traficul de lucru al liniei de cale ferată în nodul feroviar Murmansk. În prezent construcția de terminale și complexe de transbordare este în curs de desfășurare.

„Deasemenea, trebuie utilizat în mod mai activ potențialul căilor acvatice interne, al fluviilor noastre (ruse, n.t) celor mai mari, precum Lena, Obi, Enisei si de asemenea al canalelor, în particular al celui „Belomorsko-Baltiiski” (Marea Albă-Marea Baltică, n.r.), a îndemnat Patrușev.

Potrivit părerii sale, ca urmare se va ameliora în mod deosebit conectivitatea de transport a Nord-Vestului, Siberiei și
al Orientului îndepărtat al Rusiei.

„Accelerarea dezvoltării Arcticii, menținerea controlului inalienabil al țării noastre asupra teritoriului arctic și de asemenea asupra țărmului și a CMN, reprezintă o prioritate importantă a politicii maritime naționale”, a remarcat Patrușev.

Amenințări militare în Arctica

Fostul secretar a Consiliului de Securitate nu a uitat și de amenințări. SUA împreună cu aliații cresc prezența lor militară în Arctica și întăresc campania cu privire la discreditarea acțiunilor Rusiei în zonă.

„SUA și aliații lor au blocat de facto președinția Rusiei în Consiliul Arctic, a subliniat Patrușev. Intrarea Finlandei și a Suediei în Alianța Nord-Atlantică, înrăutățește și mai mult situația”.

Potrivit spuselor sale, Rusia nu poate să nu reacționeze la acțiunile agresive. De aceea, una dintre prioritățile asigurării politicii maritime naționale va fi „lărgirea posibilităților Forțelor Armate ale Rusiei, inclusiv a creșterii pregătirii pentru luptă a Flotei de Nord“.

„Împreună cu acestea suntem gata să reînnoim dialogul și o colaborare constructivă reciproc avantajoasă cu statele arctice în interesul dezvoltării pașnice a Arcticii, bazate pe respectul intereselor noastre naționale”, a remarcat Patrușev,

Domnia sa a reamintit că în anii 2021-2023, Rusia a deținut președenția Consiliului Arctic, pe platforma principală în vederea dialogului cu privire la soarta regiunii, propunând o ordine de zi constructivă în vederea desfășurării unor evenimente comune în scopul dezvoltării Arcticii pe baza echilibrării balanței factorilor economici, ecologici și sociali.

La începutul lunii august, în interviul acordat ziarului „Izvestia”, Patrușev a declarat că „potrivit potențialului său arctic, atât militar cât și civil, Rusia devansează cu mult nu numai SUA, cât și toate celelalte state din regiune, luate împreună”.

Tot atunci a devenit cunoscută crearea unui Colegiu Maritim al Rusiei, care sub președenția lui Patrușev, va deveni organul de coordonare pentru pregătirea hotărârilor președintelui în domeniul politicii maritime. În componența Colegiul Maritim au fost înființate trei consilii, respectiv cu privire la dezvoltarea și asigurarea activității maritime a Rusiei, la dezvoltarea strategică a Flotei Maritime Militare și la apărarea intereselor naționale în Arctica.