Este cazul să fie adoptată politica de neutilizare, primii, a armei nucleare

Părerile Washingtonului privind armele nucleare sunt periculoase, scrie James W. Carden în paginile publicației The American Conservative. În momentul de față, nimeni din Statele Unite nu susține o politică nucleară rațională și morală. Autorul articolului îndeamnă la adoptarea unui concept prin care nimeni să nu utilizeze primul arma nucleară. Acest lucru va reduce riscul unei erori de calcul și de escaladare.

James W. CARDEN

Cu câteva zile înainte ca japonezii să atace Pearl Harbor, Secretarul de Război al SUA, Henry Stimson, a scris în jurnalul său despre o întâlnire din Biroul Oval, în cadrul căreia președintele Franklin Roosevelt a estimat că japonezii ar putea ataca în curând, după care a declarat: „Întrebarea este cum să-i forțăm să tragă ei primul foc, fără a ne expune pe noi unui mare pericol”. Stimson a subliniat că acest lucru este foarte greu de făcut.

Japonezii au lansat atacul pe 7 decembrie 1941, marcând, astfel, începutul unei serii întregi de evenimente, care au culminat cu decizia adoptată cu exact 79 de ani în urmă de președintele Harry Truman. El nu a dat curs recomandărilor consilierilor săi militari superiori și a ordonat distrugerea cu bombe atomice a orașelor Hiroshima și Nagasaki.

Potrivit informațiilor apărute la acea vreme, Truman „s-a bucurat” distrugând Hiroshima. El s-a lăudat: „Am cheltuit două miliarde de dolari pentru cea mai mare aventură științifică din istorie și am câștigat.”

„La Pearl Harbor, japonezii au început războiul din aer”, a spus Truman, „Acum au plătit însutit”.

După care, în următorii 40 de ani de Război Rece cu Uniunea Sovietică, America s-a străduit în general să nu permită o confruntare nucleară, deși unii dintre reprezentanții establishment-ului de la Washington își exprimau deschis temerile legate de politica nucleară a SUA.

Puțini sunt cei care își mai aduc, astăzi, aminte, dar când SUA au intrat în ultimul deceniu al primului Război Rece, McGeorge Bundy, care a fost consilier pe probleme de securitate națională al președinților John F. Kennedy și Lyndon Johnson, a format ”banda celor patru” (poate a fost un act de pocăință). Din ea făceau parte fostul Secretar al Apărării, Robert McNamara, omul de știință și diplomatul George Kennan și negociatorul pentru controlul armelor, Gerard Smith. Obiectivul acestui grup a fost schimbarea politicii nucleare a Americii.

În 1982, ”banda celor patru” a publicat un articol în revista Foreign Affairs, în care a îndemnat Statele Unite să renunțe la planurile de desfășurare a armelor nucleare în cazul unei invazii sovietice a Europei.

„A venit timpul să recunoaștem că nimeni nu a reușit până acum să prezinte argumente convingătoare care să ne determine să credem că folosirea armei nucleare va rămâne, chiar și la cea mai mică scară, neapărat limitată”, au scris autorii.

„Nimeni nu poate fi sigur că astfel de acțiuni nucleare nu vor duce la alte schimburi de atacuri, mult mai distructive”, au continuat ei. În acest sens, autorii au recomandat să fie adoptată o politică prin care nimeni să nu folosească primul arma nucleară, apreciind că acest lucru va oferi ”o nouă speranță fiecăruia și din fiecare țară, a cărui viață este umbrită de posibilitatea cumplită a izbucnirii, în secolul XX, a celui de-al Treilea Război Mondial în Europa – nuclear sau non-nuclear”.

De la căderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, elita americană din sfera securității naționale a parcurs, în această chestiune (dar și în multe altele) un drum lung în direcție greșită. În realitate, practic nimeni din conducerea politică americană nu susține, astăzi, o politică rațională și morală în domeniul nuclear, pentru care a militat ”banda celor patru”.

Politica nucleară promovată de Statele Unite împreună cu aliații și „prietenii” lor nealiniați, precum Israelul (are circa 90 de focoase nucleare, a căror existență nu o recunoaște) a făcut lumea un loc mult mai periculos.

Acele decizii care găseau, cândva, sprijin din partea reprezentanților establishment-ului, precum Kennan, sunt definite acum cu dispreț de experții pe probleme nucleare de la Washington drept culmea naivității. Dar după cum declară diferite organizații de supraveghere a armelor nucleare, de genul Asociației pentru Controlul Armelor, o politică de neutilizare, primii, a armei nucleare va servi, evident, intereselor naționale. „În ultimă instanță o politică americană clară de neutilizare, primii, a armei nucleare va reduce, în timpul crizei, riscul unor erori de calcul nucleare din partea Rusiei și Chinei, deoarece aceste țări vor fi mai puțin îngrijorate de posibilitatea unui prim atac nuclear nimicitor din partea SUA”, declară această Asociație.

Să vorbim cinstit: politica de neutilizare, primii, a armei nucleare nu se întrevede la orizont nici măcar vag. Există însă și alți pași care pot fi întreprinși de viitoarea administrație Harris sau Trump, pentru a slăbi riscul, și așa inadmisibil de ridicat, al unei catastrofe nucleare. Un astfel de pas l-a sugerat Anne Jacobsen, autoare a mai multor investigații jurnalistice și a bestseller-ului ”Scenariul unui război nuclear (Nuclear War: A Scenario). Președintele american emite ordinul de anulare a strategiei de lansare la semnalul de avertizare, în virtutea căreia rachetele balistice intercontinentale americane se află, astăzi, în permanentă stare de pregătire totală de luptă. După cum scrie profesorul Frank von Hippel, de la Universitatea Princeton, o lansare la semnalul de avertizare este controversată și discutabilă din două motive. În primul rând, istoria învață că alertele false se întâmplă din când în când din cauza defecțiunilor tehnice sau a unei erori umane. Iar astăzi există un pericol suplimentar în persoana hackerilor. În al doilea rând, strategia de avertizare-lansare nu diferă de pregătirea constantă pentru lansarea primului atac, ceea ce obligă Rusia și China să-și țină, de asemenea, rachetele în stare de pregătire totală. Statele Unite vor avea serios de suferit dacă una dintre aceste țări vor efectua o lansare din greșeală.

Poate conceptul de neutilizare, primii, a armelor nucleare va transforma politica externă a SUA în ochii comunității mondiale. Va fi o politică nucleară defensivă, în concordanță cu teoria războiului corect a Sfântului Augustin. Și va fi o politică justificată din punct de vedere moral. De asemenea, va corespunde ogligațiunilor asumate, în 1985, la Geneva, de președintele Ronald Reagan și de liderul sovietic Mihail Gorbaciov, care au declarat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și, prin urmare, nu trebuie început niciodată”.