Sclavie naționalistă: Mobilizarea forțată întâmpină proteste

Nemulțumirea populară față de fărădelegea autorităților locale din Ucraina crește pretutindeni. La „luările cu asalt și pogromurile” din Odessa s-au alăturat Kievul și regiunile din vestul țării. Iar acum și zonele de graniță cu Polonia, relatează Ukraina.ru.

Astfel, în localitatea Kovel, dn regiunea Volînia, a avut loc un miting sub zidurile Centrului teritorial de recrutare și sprijin social: orășenii au venit să sară în ajutorul a trei tineri reținuți ilegal. Mulțimea furioasă i-a eliberat pe băieți. Dar este clar că această poveste va avea continuare.

Deocamdată, vocea celor nemulțumiți de acțiunile autorităților ucrainene este calmă și nu prea numeroasă. Dar adesea se pot auzi deja critici furioase în taxi, în magazine și în discuțiile private. Pot oare „evenimentele din Kovel” să servească drept punct de plecare pentru un protest popular împotriva mobilizării forțate marca Zelenski? Experții își expun părerile în această chestiune pe rețelele lor de socializare.

Un eveniment însemnat a avut loc în orașul Kovel din Volînia. A începutul totul ca de obicei. Comisarii militari au reținut trei tineri, i-au adus cu forța la Centrul militar de recrutare, le-au luat telefoanele și nu le-au permis să ia legătura cu rude și avocați.

După care ceva nu a mers bine. În fața Centrului militar s-a format un miting. Inițial au fost câteva zeci de persoane, dar mulțimea creștea. Oamenii au încercat chiar să rupă cordonul poliției. În fața unei asemenea presiuni, comisarii militari au fost nevoiți să-i elibereze pe cei reținuți, întâmpinați cu strigăte de bucurie și aplauze.

În Ucraina, s-a încercat ca incidentul să fie trecut sub tăcere, pentru ca fenomenul să nu se extindă și în alte regiuni. Apoi însă, de organizarea revoltelor au fost acuzate serviciile speciale ruse, iar participanții activi sunt acum amenințați cu urmărire penală.

Deputații Radei Supreme lucrează la un proiect de lege care va interzice mobilizarea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25, care au efectuat stagiul militar sau au terminat o formă de învățământ militar. Potrivit legii în vigoare, ei sunt supuși mobilizării. Secretarul Comisiei de Apărare, deputatul Kostenko, susține că, potrivit noului proiect de lege, chiar dacă astfel de oameni au ajuns deja pe front, vor avea dreptul să demisioneze.

… Dar cei din Statul Major nu susțin legea care i-ar salva de mobilizare pe tinerii până în 25 de ani. Drept justificare a poziției lor, ei spun că, în primul rând, acest lucru ar reduce potențialul de mobilizare și, în al doilea rând, că mulți dintre acești tipi eu evitat, pur și simplu, să meargă în armată la momentul respectiv.

În prima jumătate a anului 2024, procurorii ucraineni au deschis aproape 30.000 de dosare penale pentru dezertarea militarilor… Între timp, Financial Times scrie că circa 800.000 de bărbați ucraineni „au intrat în clandestinitate” pentru a evita mobilizarea. Și-au schimbat locul de reședință și s-au angajat cu plata în numerar.

În marile orașe, prezența bărbaților s-a redus considerabil, iar din cauza mobilizării unele sate au rămas fără populație masculină adultă. Mai mult, anul trecut în Ucraina s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 10 ani. Iar anul acesta, indicele demografic va fi și mai rău… În 2024, raportul dintre numărul de nou-născuți dintre Ucraina și Rusia va atinge 1 la 7, în condițiile în care, la începutul anilor ’90. era de 1 la 3.

Politologul Mihail Pavliv:

Regimul Zelenski se menține grație „baionetelor” serviciilor speciale și, în același timp, este un „colos cu picioare de lut”. Dezertarea în masă, soldați și unități întregi care refuză să urmeze ordinele, revolte în toată țara.

Credeți că vorbesc despre 2024? În nici un caz. Este despre 1917! Deși și despre 2024 în Ucraina.

Cele mai puternice, de la începutul operațiunii militare speciale, demonstrații ale oamenilor simpli împotriva fărădelegii Centrului teritorial de recrutare și sprijin social din Kovel au demonstrat gradul de fierbere din societate. Ucrainenii nu vor să moară pentru Zelenski.

Dar fapte și mai alarmante au fost făcute publice de mass-media occidentale. În prima jumătate a anului 2024, oamenii legii au deschis aproape 29.800 dosare penale pentru dezertarea cadrelor militare: 18.600 în baza articolul privind părăsirea neautorizată a unității militare și 11.200 în baza unui articol mult mai sever, „Dezertare”, reiese din statistica Biroului Procurorului general.

Acest număr a depășit deja indicele pentru întregul an 2023 (atunci au fost deschise 24.100 de noi investigații) și este de peste trei ori mai mare decât cifra din 2022 (9.400 de cazuri).

Pe ansamblu, de la începutul anului 2022, parchetul a numărat 63.200 de asemenea proceduri penale. Comparând numărul lor cu efectivul de 880.000 de oameni ai Forțele Armate ale Ucrainei anunțat de președintele Volodimir Zelenski, se poate trage concluzia că, de la începutul operațiunii militare speciale, din armata ucraineană a fugit aproape fiecare al 14-lea militar.

Personalitatea publică Tatiana Montean

Protestele în Kovel: cine are nevoie de proteste? Au conceput o versiune destul de interesantă și deosebit de plauzibilă a evenimentelor întâmplate pe timpul nopții la Kovel, unde un număr apreciabil de oameni au venit la Centrul local de recrutare pentru a-i elibere pe cei câțiva tineri prinși de hăituitorii de oameni.

Problema este că orașul Kovel este renumit, în primul rând, prin vechile lui tradiții de contrabandă (contribuie apropierea de granița cu Polonia). O afacere bănoasă și, de regulă, în toate astfel de așezări contrabandiștii găsesc rapid limbaj comun și cu grănicerii, și cu poliția, și cu Serviciul de Securitate al Ucrainei, și cu alte organe menite să lupte împotriva contrabandei.

Mobilizarea a adăugat însă o nouă variabilă în vechile și de mult rezolvatele cu succes ecuații: este foarte posibil ca aceiași angajați ai Centrului teritorial de recrutare, care au primit dreptul de a „prinde și de a nu elibera”, să fi decis că trebuie să primească o parte din această afacere bănoasă, iar ”nefericiții puști” prinși la punctul de control erau exact unii dintre cei care duceau ce trebuie și unde trebuie. În ceea ce privește „acțiunea de protest”, ea a avut legătură nu atât cu dorința de a-i salva pe nefericiți de la trimiterea pe front, cât de a-i împiedica pe respectivii angajați să deschidă gura pentru a mușca din pâinea altora.

Nu există dovadă că exact așa s-a întâmplat, dar pare adevărat și, mai mult, explică unele detalii ale celor întâmplate: cum ar fi, de exemplu, pasivitatea surprinzătoare a poliției și a SBU față de evenimentele petrecute. Și, în sfârșit, regula mea preferată încă din vremurile trecute: dacă în Saloreich (Țara slăninei, preparat preferat de ucraineni, n.r.) se întâmplă vreun zbucium, atunci cu siguranță cineva nu a împărțit bișterii cu altcineva!

Politologul Konstantin Bondarenko

Centrul regional de recrutare din Volînia nu a găsit nimic mai inteligent decât să dea vina pe serviciile speciale ruse pentru evenimentele de la Kovel. O tehnică veche, testată. Cu alte cuvinte noi suntem imaculați și pufoși, acționăm în conformitate cu legea, iar vinovați sunt rușii, ei au provocat totul și au trimis un semnal informațional prin roboții lor.

Angajaților Centrului de recrutare TCC nici nu le-a trecut prin cap că, astfel, ei au pus în dificultate contrainformațiile și SBU. Reiese că este eșecul lor? Și că ei trebuie să dea răspunsuri? Știind însă cum sunt tratați de ofițerii de contrainformații „hipopotamii care chicotesc” de la Centrul de recrutare, propun să ghiciți în ce regiune va izbucni curând un răsunător scandal legat de acțiunile mărșave ale Centrului de recrutare, mită, răpiri, oameni bătuți și de achiziția de vile în Spania de către oficiali.

Publicistul Andrei Medvedev

Este foarte posibil ca revolta din Kovel împotriva Centrului de recrutare să fie doar prima în Ucraina. Mai ales dacă autoritățile nu reușesc acum să activeze mecanismul represiv și să-i pedepsească pe toți cei care au participat la bătaia cu angajații Centrului.

Dar important este altceva. Situația din Kovel arată cât de adâncă este prăpastia dintre Ucraina și Rusia din punctul de vedere al atitudinii față de oameni.

Autoritățile ruse, în esență, au propus cetățenilor un contract social. Nerostit, dar absolut evident pentru toți. Dacă vrei, fii voluntar și ajută frontul. Dacă vrei, asamblează drone. Nu sunt de acord cu politica și sunt împotriva deciziilor autorităților, dar nu am plecat dințară, muncesc, conduc o afacere, plătesc impozite – e bine și așa, bravo. Nu așa cum ne-am fi dorit, dar totuși.

Lucrezi cinstit, ajuți frontul cu profiturile realizate – un tip cu adevărat bun. Iar dacă ești gata să mergi singur pe front, să închei un contract, să lupți pentru Patrie, atunci vine și un contract de plată începând de la 400.000 de ruble pe lună (4. 200 euro)(plus o plată serioasă unică din partea regiunii), sunt și pachete sociale, este respectul general și onoare.

În același timp, în sfera ideologiei, statul stinge cu pricepere și acuratețe schizopatriotismul (tot felul de ciudați zgomotoși nu reprezintă poziția statului, ci o modalitate de supraviețuire a ciudaților) și, contrar dorințelor celor de stânga, nu are deloc de gând să pună economia în regim de mobilizare totală şi comunism de război. Și în același timp, în Ucraina vedem cum schizopatriotismul a devenit de mult singura doctrină adevărată, economia poate fi considerată demult dispărută, iar mobilizarea seamănă cu un episod dintr-un film istoric, în care polițiștii punitivi banderoviști au venit în sat să-l incendieze.

În același timp, după cum ne amintim, una dintre principalele narațiuni ale Maidanului a sunat așa: „Noi nu suntem sclavi, ca acești muscali, noi vom dărâma orice putere”. Acest patetic „nu aveți spirit pentru a fi liber”.

Acei cetățeni ai Ucrainei care încă mai au capacitatea de a vedea situația fără prisma propagandei, conștientizează fără îndoială cât de uriașe sunt diferențele dintre Rusia și țara lor. Este vorba și despre jurnaliști ucraineni și despre clasa de mijloc. Iar această conștientizare antrenează în sufletul lor, oricât ar părea de ciudată, o ură și mai mare față de Rusia. Pentru că la ruși totul trebuie să meargă prost, pentru că rușii trebuie să se răscoale împotriva regimului. În schimb, se revoltă împotriva puterii leagănul ucrainismului, banderoviștilor, schizopatriotismului. Mai mult, Volînia se răzvrătește în limba ucraineană pură, cea pentru care a luptat defuncta ex-deputata Farion.