Corneliu Vlad: Războiul din Ucraina subminează securitatea Europei și viitorul ucrainenilor

Corneliu VLAD

Dintr-o speranță și chiar un subiect de negociere, cum ajunsese să fie în timpul războiului rece, securitatea europeană a decăzut ca o speranță deșartă și o deziluzie.

Războiul din Ucraina a făcut din securitatea europeană o iluzie, iar dezbaterea în materie s-a blocat. Taberele canonice Est-Vest, reformatate, s-au retranșat pe alineamente opuse.

Politologul rus Nikolai Silaev afirmă că prin Ucraina Occidentul vrea o infrastructură militară ostilă a Occidentului la granițele Rusiei, iar vecinii ei să devină o trambulină pentru atacarea ei. Iar Vestul vorbește despre valorile la care Rusia trebuie să se conformeze.

Și continuă: Pentru Rusia securitatea europeană înseamnă echilibru de putere și un sistem egal de garanții. Pentru Occident, securitatea europeană pare să aparțină unui club prestigios. Pentru Rusia, extinderea NATO și „promovarea democrației” sunt acte care ar putea destabiliza continentul. Pentru Occident, ar fi o extindere geografică a „păcii
eterne” kantiane.

Pentru Rusia, a fi în Europa înseamna a fi un subiect al relațiilor internaționale. Dar politica europeană nu mai este echivalentă cu politica globală. Până la un moment dat, Rusia se vroia în Europa (mai precis, cu Europa) din motive economice și culturale. Dar nu neapărat și astăzi. Însă Rusia rămâne un participant legitim la sistemul de securitate
european.

Pentru Moscova, întrebarea presantă a zilei este unde va fi trasată granița dintre Rusia și NATO. Europa și restul Occidentului colectiv consideră că această linie ar trebui să fie pe granița de est a fostei RSS Ucrainene, iar Rusia pe granița sa de vest.

Războiul din Ucraina merge spre eșec pentru Kiev și aliații săi, iar Occidentul vizează negocierea unui încetări a focului, dar fără angajamente politice ferme. Va încerca blocul condus de SUA să transforme Ucraina într-un stat „de frontieră” în stilul războiului rece? – se întreabă comentatorul rus.

Se poate ajunge la măsuri de consolidare a încrederii, reducerea riscului de incidente și reducerea potențialelor? Desigur, dar pe o bază reciprocă, prin negocieri asupra crizei ucrainene.

Dar trebuie mai întâi clarificată o problemă, scrie autorul menționat. E adevărat că statele pot construi liber relații cu alte state. Dar nu ca o trambulină militară pentru acțiuni ostile împotriva vecinilor lor. Rusia nu poate accepta.

De aceea, statutul Ucrainei va trebui negociat. Sunt posibile opțiuni, de la garanții internaționale de demilitarizare și neutralitate permanentă până la formalizarea juridică internațională a ordinei instituite pe teritoriul fostei RSS Ucrainene. Rusia vrea ca acest statut să excludă apartenența Ucrainei la blocuri militare, cooperarea militară a Ucrainei
cu țări terțe și orice pretenții teritoriale față de Rusia.

Rusia a convenit cu Kievul asupra parametrilor cheie ai reglementării în 2022 la Istanbul, dar parte ucraineană a renunțat la aceste înțelegeri sub presiunea Occidentului.

Poporul ucrainean plătește foarte scump pentru lipsa de urgență a Kievului de a ajunge la un acord de pace, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu.

La mijlocul lunii iunie, președintele Putin a înaintat o nouă propunere de pace privind soluționarea conflictului din Ucraina. Rusia insistă ca statutul Crimeei, R.P.Donețk și R.P.Lugansk, precum și al regiunilor Herson și Zaporojie să fie recunoscut, Ucraina să-și declare statutul în afara NATO și non-nuclear, să fie demilitarizată și denazificată, iar
sancțiunile rusești să fie ridicate.

Kievul a respins această propunere, iar între timp războiul produce noi victime și dezastre.