Ucraina mai are câteva luni

Iuri BELOUSOV, directorul portalului SMI 2

Practic, toți experții și politicienii susțin că, începând din septembrie, ne așteaptă o nouă spirală a escaladării situației pe linia de luptă, una destul de severă.

Cu toate că face declarații legate de posibile negocieri, Ucraina nu este, în realitate, pregătită să recunoască teritoriile ca fiind ale Rusiei, continuând să vorbească, în același timp, despre cum o să readucă sub control toate teritoriile. Dar cum, este un mister.

Este evident că trecerea Niprului și crearea, acolo, a unui cap de pod pentru o înaintare ulterioară și o blocare a drumului spre Crimeea prin nordul regiunii Azov este, pentru Kiev, o misiune deosebit de riscantă, ca să spunem așa, dacă nu chiar de domeniul fantasticului. De aceea, secretul lui Sîrski – și este secretul lui Polichinelle – este ideea evidentă pentru Kiev a unui atac în direcția Belgorod și Kursk (așa cum declară în depozițiile lor prizonierii din estul Ucrainei) cu acapararea regiunilor rusești pentru un ulterior schimb de teritorii. Sperăm, firește, că aceste riscuri sunt cunoscute de comandamentul nostru, care are, în acest sens, un răspuns ferm gata pregătit.

Pentru toate acestea, Ucraina are la dispoziție câteva luni, adică până la venirea frigului. Odată cu instalarea gerului, oamenii care populează acest teritoriu vor ajunge într-o stare de supraviețuire, supraviețuire cu orice preț. Lipsa curentului electric, a apei, a locurilor de muncă, a perspectivelor financiare – toate vor face imposibilă viața în orașe.

Dar aceasta nu este singura problemă pentru locuitorii acestui teritoriu.

Populația îngenuncheată, stoarsă și folosită în fel și chip, inclusiv drept carne de tun pentru atacurile sinucigașe, de către armata din spatele frontului (sute de mii de militari și oficiali din securitate care dețin monopolul total asupra puterii și a banilor și care protejează regimul de la Kiev), nu mai are, de fapt, nici un drept: s-a transformat în supuși ai sistemului neofeudal din teritoriul împrejmuit cu sârmă ghimpată. Alături de infrastructura distrusă, acest lucru devine o mare problemă din punctul de vedere al gestionării Ucrainei de către Occident.

Observăm astăzi că aproape toți experții ucraineni, mai mult sau mai puțin adecvați, trag un semnal de alarmă, cerând regimului să accepte realitatea și să înceapă negocierile pentru salvarea țării.

Societatea va începe să lupte pentru supraviețuire, ceea ce va duce la diversificarea strategiilor personale de supraviețuire, iar în spirala urii în care se află acum societatea ucraineană, lăsând la o parte chiar și problemele de limbă, credință și alte probleme nerezolvate, o astfel de fragmentare va duce inevitabil la revolte civile, la prăbușirea instituțiilor statului și la deznaționalizarea societății.

Ce se va întâmpla cu armata din spatele frontului, va apăra regimul? Trebuie să înțelegem că este singurul strat al societății care, spre deosebire de supuși, poate părăsi teritoriul.

Este posibil ca acest proces să fie oprit? Pentru o perioadă este probabil posibil, dacă brusc se decide punerea în practică a planului de atac. Însă în acest caz, Ucraina va fi sacrificată de dragul unității UE pe fondul fricii de agresiunea rusă.

Dar până la acest plan de „pace care nu este rușinos” și pentru care, potrivit fostului Secretar de stat, Mike Pompeo, Statele Unite sunt gata să aloce încă 500 de miliarde de dolari, este în orice caz încă foarte departe, iar iarna este deja aproape.

Să sperăm că ministerul rus al Apărării are un plan de contracarare a scenariului descris din partea regimului de la Kiev. Atunci, încetarea acțiunilor militare de către Ucraina ca structură organizată devine deja o chestiune reală pentru sfârșitul anului 2024 sau începutul lui 2025. Și va deveni deja o problemă de salvare de la haos a unei părți din teritoriul fostei Ucraine.

Pentru că semnarea unei păci forțate va atrage după sine problema limbii ruse și a statutului de neutralitate, ceea ce va duce cu siguranță la dezvoltarea forțelor centrifuge chiar și în interiorul granițelor de facto ale Ucrainei de astăzi.