Atacul cu piersici asupra guvernului de la Chișinău

Sandu împarte piața moldovenească cu Ucraina, scrie Nezavisimaia gazeta.

Svetlana GAMOVA

Fermierii moldoveni cer din nou introducerea stării de urgență în sectorul agricol. Până acum, principala lor nemulțumire a vizat tranzitul prin Republica Moldova a cerealelor ucrainene destinate UE. Grâul rămânea în Republica Moldova, depreciind-ul pe cel moldovenesc. Acum, pe lângă grâu, ucrainenii exportă la greu lapte în Moldova: cel moldovenesc reprezintă doar 5% din vânzările locale. Liderul asociației „Puterea fermierilor”, Alexandru Slusari, a acuzat guvernul și de faptul că pe rafturile supermaketurilor locale sunt piersici aduse din străinătate, în condițiile în care Moldova are piersicile ei. În acest context, locuitorii din mediul rural părăsesc țara: conform expertului Veaceslav Ioniță, fiecare a patra persoană a părăsit deja malul drept al Moldovei, iar în Transnistria, fiecare a treia.

Opoziția parlamentară i-a acuzat pe oficiali că mint: exporturile, inclusiv către UE, sunt în scădere, în timp ce guvernul susține că sunt în creștere.

Deputatul din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Oleg Reidman, a declarat, la un briefing la Chișinău, că „Guvernul se laudă când vorbește despre creșterea exporturilor din Moldova, care au scăzut cu 16% în prima jumătate a anului”. El a subliniat că exporturile scad de la o lună la alta.

„La export, Moldova nu atinge nivelul anilor anteriori. În același timp, trebuie avută în vedere și altă laudă a guvernului care nu mai are acum nici un fel de fundament: și anume că majoritatea exporturilor merg spre UE. În perioada 2007–2008, la un volum al exporturilor în creștere atât către Est, cât și către Vest, până la 25% din exportul din țară mergea în UE. Asta a fost deja atunci. Astăzi însă, exporturile doar scad. Ceea ce înseamnă reducerea locurilor de muncă, salarii mai mici, scăderea încasărilor la buget”, a spus deputatul.

Fostul deputat, liderul asociației „Puterea Fermierilor”, Alexandru Slusari, s-a declarat nemulțumit că pe rafturilor supermarketurilor orășenești se vând piersici aduse din altă țară, în timp ce Moldova are suficiente piersici proprii și de înaltă calitate.

„Iată, așa arată o crimă împotriva fermierilor locali”, a scris SlusarI pe rețelele de socializare.

„Piețele și magazinele relativ mici sunt pline cu piersici de producție locală, care arată excelent, sunt de calitate nemaipomenită și se vând la prețuri accesibile. Este evident că lanțurile de supermarketuri nu vor să promoveze fructele locale, iar reprezentanții guvernului pot doar să vorbească despre o economie mega-liberă și să nu facă nimic pentru a-i ajuta pe producătorii locali și, indirect, pentru a ajuta la crearea de locuri de muncă în țara noastră”, a conchis Slusari.

Zilele trecute, el s-a întâlnit împreună cu reprezentanți ai fermierilor, cu conducerea Ministerului Agriculturii, la care s-a cerut guvernului să introducă starea de urgență în sectorul agricol din cauza secetei. Cabinetul de Miniștri a promis că va da un răspuns în cursul acestei săptămâni.

În iulie, producătorii agricoli au reușit să atenueze problema livrărilor în Moldova de grâu ucrainean, care făcea necompetitivă producția locală. Ca o consecință a politicii cerealiere a autorităților moldovenești, cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui din țară, compania Floarea Soarelui, și-a suspendat anterior operațiunile din cauza lipsei de semințe de floarea soarelui. Asociația ”Puterea fermierilor” a subliniat că, din cauza creșterii importurilor de cereale din Ucraina, prețurile interne s-au prăbușit, ceea ce a dus la falimentul multor fermieri locali.

Sub amenințarea protestelor agricole, guvernul Republicii Moldova a decis să restabilească concesiunea pentru importul de cereale, floarea soarelui și porumb din Ucraina. O decizie susținută de parlament.

Totuși, după cum a remarcat pentru NG redactor-șef al revistei economice ”Logos-Press”, ce apare la Chișinău, Dmitri Kalak, o anumită cantitate de cereale ucrainene mai rămâne în Moldova. El a explicat că o parte din floarea soarelui importată în Moldova din Ucraina merge în UE, iar o parte rămâne în republică. Și aici se prelucrează la trei fabrici moldovenești. Producătorii locali de floarea-soarelui sunt nemulțumiți de încasările din țara vecină – produsele lor se depreciază.

Problema cerealelor nu este însă singura din agricultura țării. La începutul anului, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut că fermele autohtone produc doar puțin peste 5% din laptele consumat în Republica Moldova – adică 30.000 din cele 568.000 de tone necesare. Fermierii se plâng de mult că nu mai există pășuni pentru vaci, creșterea lor a devenit nerentabilă, la fel ca și vânzarea producției la stat. De aceea, a explicat ministrul moldovean, Republica Moldova importă cantități mari de produse lactate din Polonia, România și Ucraina. În acest sens, presa de la Chișinău scrie: „Aici suntem în general pe primul loc, se pare că din nou din „solidaritate”. Anterior, președintele Maia Sandu i-a convins pe fermierii moldoveni că trebuie să aibă răbdare și să ajute Ucraina.

Jurnaliștii publicației notează: „În loc să-i dezvolte pe ai lor, să-și susțină agricultura și pe producătorii privați, conducătorii noștri au sugrumat practic periferia și cheltuiesc bugetul deja deficitar pentru a-i sprijini pe fermierii din țara vecină”.

Să trăiești la țară devine ceva lipsit de perspective. Ca atare, localnicii au început să plece. Potrivit expertului Veaceslav Ioniță, 26% din populație, adică fiecare a patra persoană, a părăsit deja malul drept al Moldovei, iar aproape 33%, adică fiecare a treia persoană, a părăsit regiunea transnistreană.

Părinții pleacă la muncă, copiii rămân cu bunicile. Potrivit statisticilor oficiale, 30.000 de copii moldoveni au părinți plecați în străinătate. Pe preoți îi îngrijorează actuala situație, când „numărul de înmormântări a depășit cu mult numărul de botezuri”.

Experții moldoveni spun că multe sate există deja doar pe hartă. Alte câteva zeci au unul până la câțiva locuitori. În același timp, în 98 de așezări rurale locuiesc mai puțin de 100 de oameni.

În ciuda programului guvernamental „Satul European” și a rapoartelor autorităților actuale cu privire la implementarea acestuia, satul moldovenesc dispare fără urmă.