Corneliu Vlad: Rusia pledează pentru un sistem de securitate colectivă în Asia

Corneliu VLAD

Securitatea europeană a fost decenii în șir, în perioada postbelică, un deziderat amplu negociat și dezbătut, dar și după ce s-a crezut că războiul rece s-a încheiat, nu a putut fi realizat.

Astăzi, când confruntarea dintre Rusia și SUA împreună cu aliații lor perpetuează acest blocaj, iar Occidentul încearcă să izoleze Rusia în lume (o iluzie), elitele politice și experții de la Moscova se concentrează pe edificarea unui construct geopolitic pentru Eurasia în domeniile politicii, economiei și securității.

Poziționarea Rusiei ca unul dintre pilonii unei lumi policentrice implică crearea și promovarea unor idei și narațiuni mari pentru Eurasia.

Președintele Putin a relevat necesitatea de a „lucra la formarea unui nou cadru de securitate egală și indivizibilă în Eurasia în viitorul apropiat” și s-a declarat disponibil „pentru o discuție de fond pe acest subiect cu toate țările și asociațiile care ar putea fi interesate de acesta.”

Putin a prezentat un concept al proiectului bazat pe „securitate egală și indivizibilă, cooperare reciproc avantajoasă și echitabilă și dezvoltare” la întâlnirea cu oficiali ai MAE din 14 iunie 2024. „Dialogul cu toți potențialii participanți la acest viitor sistem de securitate” a fost enumerat ca primul principiu.

Conform ideii conducerii ruse, parametrii viitorului sistem de securitate trebuie coordonați cu toți actorii interesați de interacțiunea constructivă cu Moscova. Pentru Beijing, ideea rusă este complementară și în concordanță cu viziunea de securitate globală promovată de China.

Al doilea principiu abordează posibilitatea implicării membrilor europeni NATO în viitoarea arhitectură de securitate a Eurasiei. Un spațiu comun de securitate eurasiatic trebuie să țina cont de specificul regimului internațional din fiecare subregiune.

Principiile generale ale defunctului sistem de securitate european nu sunt aplicabile Asiei, căci statele din regiune sunt obișnuite să se bazeze doar pe ele însele și pe resursele lor combinate pentru securitate.

Principiul trei: cooperare fără confruntare.

Întărirea contactelor între organizațiile multilaterale existente este în concordanță cu cultura strategică a elitelor din Asia de Sud – participarea în orice format posibil, fără angajamente stricte.

Dintre formatele multistatale din Asia, numai Organizația de la Shanghai are legătură directă cu Asia de Sud, cu India și Pakistanul printre membrii săi. New Delhi și Islamabadul participă activ la proiectul de securitate regională, iar disputele lor bilaterale nu au paralizat formatul. Totuși, o condiție importantă ar trebui să fie păstrarea neutralității, adică împiedicarea acesteia să se transforme într-un for al statelor opuse Occidentului. Acest lucru este deosebit de important pentru India, interesată să stimuleze investițiile și colaborarea tehnologică cu statele occidentale.

Principiul patru, minimizarea prezenței militare externe, vizează eliminarea prezenței militare străine din regiune. Un obiectiv care este puțin probabil să ridice obiecții din partea statelor din Asia de Sud. New Delhi se teme în mod tradițional de astfel de practici, iar Islamabadul are o istorie lungă și controversată de interacțiune cu trupele străine de pe teritoriul său. Rusia se referă în primul rând la Statele Unite când vorbește de „puteri externe”, iar pentru India, principala putere externă din zonă este China. Inițiativa rusă oferă părților interesate să identifice domenii specifice de cooperare în domeniul securității comune, care ar elimina de pe ordinea de zi problema dislocării bazelor militare ale statelor „non-eurasiatice”.

Principiul cinci, prioritatea dezvoltării, este cel mai atractiv nu numai pentru țările din Asia de Sud, ci și pentru întreaga Eurasia.

„Accentul pus de Rusia pe asigurarea securității pentru a accelera dezvoltarea economică va permite părților nteresate cheie să se concentreze pe o agendă pozitivă”, comentează politologul rus Gleb Makarevici.