Dmitri Medvedev/ Foto: aif.ru
Medvedev a definit intrarea Rusiei în NATO drept unul dintre scenariile de desfășurare a evenimentelor după prăbușirea URSS, dar a subliniat că acest lucru s-ar fi putut întâmpla doar dacă țara s-ar fi destrămat în șapte-opt părți și ar fi renunțat la arme nucleare, relatează cotidianul RBC.
Rusia ar fi fost acceptată în NATO dacă, după prăbușirea URSS, s-ar fi destrămat în mai multe părți, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, într-un interviu acordat publicației Argumentî i faktî (aif.ru).
„După prăbușirea Uniunii Sovietice, Rusia a urmat o politică de apropiere de Occident. În acel moment, intrarea țării noastre în NATO putea deveni unul dintre scenariile evoluției evenimentelor. <…> Deși, ca să spun lucrurilor pe nume, cred că pe noi, ca succesori ai URSS, nu ne-ar fi primit în Alianții în anii ’90. Este înfricoșător, periculos: în ultimă instanță, o țară măreață, deși o putere slăbită, o țară uriașă, dar imprevizibilă… Dar dacă Rusia s-ar fi destrămat în vreo șapte-opt părți, ba ar mai fi și renunțat la arma nucleară, atunci ne-ar fi luat cu cea mai mare plăcere”, a spus politicianul.
În opinia lui Medvedev, în acest caz s-ar fi produs „colapsul total al Rusiei, atât de dorit atunci și acum de elitele anglo-saxone”.
Politicianul a declarat că „Statele Unite și aliații lor au vrut doar să descurajeze Rusia, cu înfrângerea ei ulterioară”, menționând, în acest context, de Ucraina. Răspunzând la întrebarea dacă Moscova nu ar fi trebuit să înceapă operațiunea militară din această țară mai devreme, Medvedev a arătat că „regimului de la Kiev i se putea frânge gâtul încă din anii ‘2000, prin înlăturarea de la putere a politicienilor corupți și spânzurându-i pe Maidan pe cei mai odioși naziști”. dar Rusia nu era atunci suficient de pregătită pentru un astfel de conflict, deoarece necesita „acumulare de putere economică și militară”.
În octombrie anul trecut, președintele Vladimir Putin a declarat că partea rusă și-a exprimat, la un moment dat, dorința de a adera la NATO, dar Alianța a refuzat să o primească.
„NATO nu are nevoie de o astfel de țară. Nu. Se pune întrebarea: dar ce altceva? Ce altceva? Nu mai există confruntare ideologică. Care este problema? Se pare că problema constă în interesele geopolitice și o atitudine arogantă față de ceilalți”, a menționat președintele.
În 2001, Putin a anunțat că, în 1954, URSS era pregătită să analizeze posibilitatea aderării la NATO, dar statele occidentale au dat tot un răspuns negativ.
Decizia președintelui american Joe Biden de a permite Kievului să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului…
Deputatul Dumei de Stat din partea regiunii Crimeea, Mihail Șeremet, membru al Comisiei de securitate,…
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, despre decizia neconfirmată privind lansarea de atacuri…
Este greu de spus dacă informația apărută în presa americană, potrivit căreia Administrația președintelui demisionar…
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că atacurile lansate de Forțele Armate ale Ucrainei…
Dorința președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a-i strânge mâna ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov,…
This website uses cookies.
View Comments
Condiția pentru acceptarea Rusiei în NATO: destrămarea ei. Ar fi meritat acest lucru doar pentru a face parte din Alianță? Eu cred că nici nu se pune problema! Nici pentru 100 de NATO nu se putea jertfi Rusia. Din clipa aceea n-ar mai fi existat Rusia, visul malefic al Statelor Unite și al Occidentului s-ar fi împlinit. Iar acum Rusia vede foarte bine ce este NATO, ce a devenit și cred că nu regretă nici o clipă că nu face parte din ea.