Putin și BRICS: Răspuns la rezultatele summitului NATO

Ecaterina LAZAREVA

La Forumul Parlamentar al BRICS, care s-a desfășurat joi, 11 iulie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a expus punctul de vedere legat de summitul NATO, care și-a încheiat lucrările la Washington. Pe fondul politicii de confruntare a țărilor „miliardului de aur” în frunte cu Statele Unite, Rusia și partenerii ei vor dialog: Putin a dat de înțeles că dreptul internațional trebuie apărat în fața normelor monopoliste ale Occidentului și perfecționat astfel încât să contribuie la dezvoltarea, nu la distrugerea țărilor, scrie în comentariul său URA.RU.

Forumul Parlamentar al BRICS se desfășoară zilele acestea la Palatul Tavriceski din Sankt Petersburg. Participă reprezentanți nu doar ai celor zece țări membre BRICS, ci și ai altor state care nu sunt reprezentate în organizație. Posibil nu sunt reprezentate deocamdată: la rând pentru aderarea la BRICS, așa cum a spus în ajun speakerul Consiliului Federației, Valentina Matvienko, stau 24 de state.

În fața unei săli pline de politicieni de diferite naționalități, președintele Putin a ieșit în fața parlamentarilor bine dispus: în ultimă intanță Rusia a confirmat, în calitate de președinte al BRICS, că, în 2024, este deschisă dialogului și primirii de oaspeți din orice țară. El l-a salutat în mod deosebit pe președintele Uniunii Interparlamentare, Tulia Exon. „Vedem în participarea dumneavoastră un semn de susținere a parteneriatului edificator al reprezentanților autorităților legislative ale țărilor din Sudul Global, din Est și, în general, ai tuturor țărilor interesate de conclucrare și colaborare constructivă”, s-a adresat Putin invitatului.

Putin a precizat că tema forumului, „Rolul parlamentelor în consolidarea multilateralismului pentru o dezvoltare și securitate globală echitabilă”, „subliniază natura transformărilor globale, fundamentale care au loc” în lume. În opinia președintelui, tranziția către o nouă ordine mondială, care reflectă „echilibrul real de forțe, o nouă realitate geopolitică, economică, demografică”, constituie un proces complex și chiar „dureros”.

„Eforturile membrilor BRICS și ale altor țări în curs de dezvoltare se lovesc de rezistența acerbă a elitelor conducătoare ale așa-numitelor state ale „miliardului de aur”. Acționând contrar logicii istorice și adesea chiar contrar intereselor pe termen lung ale propriilor popoare, ele încearcă să stabilească un fel de ordine după așa-zisele lor reguli, pe care nimeni nu le-a văzut, nimeni nu le-a dezbătut și nimeni nu le-a acceptat vreodată. Astfel de reguli se scriu și se corectează de fiecare dată de la capăt, pentru fiecare situație în interesele celor care se consideră exclusivi și care și-au arogat dreptul de a-și dicta voința”, a spus Putin.

El este convins că acest lucru se face în spiritul ”celor mai bune tradiții ale colonialismului clasic”. Occidentul încearcă să „înlocuiască dreptul internațional legitim” și să creeze un „monopol asupra adevărului suprem”. Dar un astfel de monopol, a spus Putin, este distructiv. „Crește presiunea asupra tuturor celor care au o poziție proprie”, a subliniat el. ”Contrar principiilor dreptului internațional sunt puse în aplicare constrângereaa, sancțiunile unilaterale, aplicarea selectivă a regulilor comerciale și șantajul. De asemenea, vedem încercări de limitare a contactelor directe cu legiuitorii, ceea ce contravine principiului liberei cooperări interparlamentare, dreptului suveran al reprezentanților oficiali ai fiecărui stat de a-și apăra interesele naționale. De aceea, crește exponențial însemnătatea și nevoia ca aleșii poporului să ducă o muncă colectivă.”

În iunie, la o întâlnire cu conducerea ministerului rus de Externe, Putin și-a exprimat speranța că trecerea la multipolaritate va atrage după sine și respectul pentru dreptul internațional. Anterior, într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson și care a făcut multă vâlvă, președintele a dat exemplul evenimentele din Iugoslavia. Atunci, lansând un bombardament sângeros asupra Belgradului, Statele Unite au răspuns la obiecțiile Rusiei, declarând că normele dreptului internațional și Carta ONU s-au învechit și trebuie schimbate. „Ceva trebuie schimbat, pentru că echilibrul de forțe s-a schimbat. Dar nu așa”, a spus Putin.

Într-adevăr, Statele Unite și aliații lor „și-au arogat dreptul de a-și dicta propriile reguli în diferite domenii – politic, economic, social”, a explicat Anatoli Kapustin, președintele Asociației de Drept Internațional a Rusiei, pentru URA.RU. „Inclusiv dreptul de a stabili existența unor amenințări la adresa păcii, deși pentru așa ceva sunt organisme internaționale competente, același Consiliu de Securitate al ONU, de la care Statele Unite au furat pe tăcute acest drept”, a arătat expertul și a precizat că este vorba despre reguli formulate în doctrinele militar-strategice ale SUA, în doctrina colectivă a NATO. „Ei înlocuiesc dreptul internațional cu aceste reguli chiar și în cazurile în care ei înșiși spun că trebuie respectat.”

Între timp, după cum a explicat Kapustin, dreptul internațional este „un regulator de nădejde al relațiilor internaționale, deoarece se bazează pe consimțământul tuturor statelor” și nu sunt vorbe goale. „Nu sunt obrajii rotunjori și aroganți ai SUA și ai Occidentului colectiv, ci acordul majorității mondiale.

Este cel mai de încredere mod de a rezolva toate conflictele. Țările BRICS susțin tocmai o asemenea dezvoltare a relațiilor. Iar Statele Unite, văzând că ordinea mondială creată de ele se prăbușește, recurg la măsuri extreme pentru a o menține. Poziția lui Putin este în concordanță cu poziția majorității, motiv pentru care o susțin alte țări. Iar dacă țările BRICS devin mai active la ONU, există motive să credem că vor fi schimbări”, este convins avocatul.

Profesorul Catedrei de Drept Internațional la MGIMO, membru al Asociației de Drept Internațional, Dmitri Labin, a explicat pentru URA.RU că în condițiile unei crize a relațiilor internaționale, dreptul internațional este „un mijloc de rezolvare” a situației. „BRICS nu impune obligații stricte membrilor săi. În schimb, țările „miliardului de aur” impun variantele lor de dezvoltarea dreptului internațional. Rusia și partenerii ei demonstrează că dezvoltarea unilaterală nu duce la acel regim echitabil pe care îl așteptăm de la un sistem juridic. Occidentul nu-și arată niciodată regulile, el a cerut doar ca ele să fie întotdeauna respectate. Desigur, Rusia vede aspectul păgubos al unei astfel de abordare și se supune, la fel ca și alte țări BRICS, principiilor supremației dreptului internațional”, a spus Labin.

În opinia directorului Centrului pentru Parteneriat al Civilizațiilor de la Institutul de Studii Internaționale al MGIMO (U), Veniamin Popov, Occidentul colectiv s-a vârât singur în colț – el încearcă, în același timp, să rezolve trei probleme: crizele din Ucraina (iar acest subiect a devenit aproape cel mai important la summitul NATO de la Washington), China și Orientul Mijlociu. „Americanii nu pot găsi ieșirea. Pentru că exact aici este necesar să fie respectate normele de drept internațional, care sunt scrise în Carta ONU”, a menționat Popov.

BRICS înseamnă zece state capabile să-și asume inițiativa de a dezvolta norme care să fie acceptabile pentru majoritatea absolută, spre deosebire de cele inventate de americani, este convins expertul. „Standardele în vigoare ale ONU au nevoie, la rândul lor, de modificate: sunt bune, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se asigura că aceste standarde se aplică. BRICS poate veni cu idei care să unească majoritatea, iar Occidentul va fi nevoit să se adapteze la ele. Prin urmare, o astfel de inițiativă din partea Rusiei este firească – atragem alte state de partea noastră”, a cocnluzionat Popov.