Zaharova, despre amplul arsenal de măsuri de răspuns la decizia G7 privind activele rusești
21/06
Putin nu exclude livrarea de arme de mare precizie în Coreea de Nord
21/06Bastrîkin, despre refuzul Germaniei de a recunoaște blocada Leningradului drept genocid
Locuitorii din Leningradul asediat ies dintr-un adăpost anti-bombă după ridicarea alarmei/ Foto de arhivă/ RIA Novosti
Președintele Comitetului de Investigații al Rusiei, Aleksandr Bastrîkin consideră că refuzul Germaniei de a recunoaște blocada Leningradului drept genocid spune multe, relatează RIA Novosti.
„Refuzul Germaniei de a recunoaște drept genocid blocada Leningradului spune multe”, a spus el într-un interviu acordat agenției de presă mai sus menționate.
În 2021, organizația „Conferința privind pretențiile materiale ale evreilor față de Germania” a anunțat că victimele Holocaustului care au supraviețuit blocadei Leningradului vor primi din partea guvernului german o indemnizație lunară de 375 de euro. În septembrie 2023, locuitorii din Leningradul asediat și cei care au participat la apărarea orașului au cerut Berlinului să extindă plățile umanitare asupra tuturor celor care au supraviețuit blocadei, indiferent de naționalitate.
În noiembrie anul trecut, reprezentanta oficială a MAE rus, Maria Zaharova a anunțat că guvernul german a refuzat să extindă plățile umanitare asupra tuturor supraviețuitorilor blocadei de la Leningrad, plăți de care doar evreii beneficiază în prezent.
În martie, Zaharova a declarat că Germania nu are dreptul moral de a trata diferit victimele crimelor naziste. Diplomatul a subliniat că Berlinul promovează o politică ce vine în contracție cu prevederilor documentelor juridice internaționale. Zaharova a amintit, de asemenea, că rezoluția A/RES/60/7 a Adunării Generale a ONU privind Holocaustul vorbește despre suferința „evreilor și a nenumăraților reprezentanți ai altor minorități”, iar aceeași formulare se regăsește în rezoluția UNESCO 34C/61. Declarația OSCE de la Berlin se referă în general la „toate grupurile etnice și religioase”.
Blocada Leningradului, care a început la 8 septembrie 1941, a durat aproape 900 de zile. Singura rută, „Drumul Vieții”, pe care orașul primea alimente a fost organizată pe stratul gros de gheață al lacului Ladoga. Blocada a fost spartă pe 18 ianuarie 1943, dar leningrădenii au trebuit să mai aștepte încă aproape un an până la ridicarea ei completă, pe 27 ianuarie 1944. În anii blocadei au murit, potrivit diverselor surse, între 400.000 și 1,5 milioane de oameni. Astfel, la procesele de la Nürnberg a figurat cifra de 632.000 de oameni. Doar 3% dintre ei au murit din cauza bombardamentelor și tirurilor de artilerie, restul au murit de foame.
1 Comment
Inumanitatea pe care au demonstrat-o naziștii la Leningrad, în acele zile de coșmar pentru populația civilă, este la fel cu decizia guvernului german de azi. Nici o diferență! Naziștii de ieri nu au murit, doar au altă înfățișare. Toate ororile Blocadei, toate greutățile inimaginabile pentru noi, cei de azi, toate chinurile și nenorocirile civililor ruși sunt șterse cu buretele de acești netrebnici neo-naziști. Zile de blocadă, zile de tir de artilerie, zile de bombardamente și, mai ales, zile de foamete. O moarte lentă, chinuitoare. Este o jignire și o bătaie de joc adusă celor care au murit, celor care au supraviețuit, dar și urmașilor acestora. Discriminarea este evidentă. Este revoltător, dar în același timp nu mă mir. Face parte din noul proiect al UE: abolirea istoriei. Rezoluția Parlamentului European privind ,,conștiința istorică europeană”, adoptată pe 17 ianuarie 2024 manipulează, distorsonează și anulează istoriile naționale. Motivul pentru care UE este interesată de un control sporit al educației este acela de a le îngădui globaliștilor să distrugă adevăratul trecut mondial. Eforturile lor dau roade în rândul tinerilor, care ignoră aproape complet lecțiile istoriei și ale libertăților individuale. Amnezia istorică a devenit ceva normal. Dar un om normal poate uita așa ceva? Doar când spui ,,Blocada Leningradului” și ,,Stalingrad” te înfiori, ți se pune un nod în gât, iar ochii ți-s în lacrimi. În toată istoria lumii n-a fost durere și nenorocire mai mare ca în aceste două orașe rusești! Cum nu a fost genocid la Leningrad? A fost un genocid de cea mai joasă speță! Toată această nenorocire a existat și oamenii trebuie să le afle. Oamenii trebuie să citească și să afle că în acele zile cumplite poporul rus nu și-a pierdut speranța, a luptat pentru fiecare minut de supraviețuire. Tocmai în timpul acela de durere răsunau la radio cuvintele atât de stranii, dar atât de bine înțelese de leningrădeni:
,,Prin beznă, foamete, durere și noroaie,
Când moartea ca o umbră pe urme ne călca,
Atât de fericiți să fim, se întâmpla:
Noi respiram, clocotitoare, libertatea
Că ne-ar putea invidia posteritatea…”
Da, iubit popor rus, posteritatea, cei de azi, vă invidiază puterea cu care ați trecut prin atâtea nenorociri și ați renăscut de fiecare dată, vă invidiază neuitarea pentru cei care au murit și s-au jertfit pentru țară, vă invidiază patriotismul, vă invidiază pentru că sunteți ruși. De aceea se poartă atât de inuman cu voi. Dar, cu siguranță că au locuri rezervate în iad.