Foto: The Gardian/ Shutterstock
Politica promovată de partidele cărora le-a revenit, la alegerile pentru Parlamentul European, majoritatea voturilor, va duce la reducerea ajutorului pentru Ucraina, scrie The Guardian, citat de RIA Novosti.
„Chiar dacă partidele de dreapta au opinii diferite privind Ucraina, impactul general al rezultatelor votului va fi negativ. În Germania, aproximativ un sfert din voturi a revenit partidelor care luptă pentru acel tablou al lumii care înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei”, se arată în articol.
Nici unul dintre partidele eurosceptice nu va încerca să repete Brexitul și să părăsească Uniunea Europeană, este de părere autorul materialului. Cu toate acestea, ele vor acționa în conformitate cu ideologia de dreapta: vor limita drastic imigrația, se vor opune inițiativelor ”verzi” și vor reduce sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei.
„Aștept cu groază viitoarele ”tocmiri” din UE: ce partide se vor apropia unele de altele? Cine ce funcție va primi?”, se întreabă semnatarul articolului din The Guardian.
Alegerile pentru Parlamentul European, desfășurate între 6 și 9 iunie în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, s-au încheiat, într-o serie de state, cu înfrângerea partidelor de guvernământ și cu victoria forțelor de dreapta. În unele țări, cum ar fi în Franța și Belgia, guvernele ar putea suferi modificări substanțiale.
Rezultatele finale publicate pe site-ul oficial al alegerilor pentru Parlamentul European arată că în Franța partidul de dreapta ”Adunarea Națională” a întrunit 31,37% din voturi. El este urmat, cu 14,6%, de o coaliție formată cu partidul Renaștere al președintelui francez Emmanuel Macron.
În Germania, blocul de opoziție de centru-dreapta al Uniunilor Creștin Democrate și Sociale Creștine (CDU/CSU) a câștigat o victorie categorică, locul doi revenind partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), în timp ce social-democrații (SPD) cancelarului Olaf Scholz au ocupat doar locul trei.
Comentând rezultatul votului, ministerul rus de Externe a subliniat că alegerile s-au desfășurat în condiții de restricții drastice, fără o luptă concurențială cinstită. Reprezentanta oficială a MAE, Maria Zaharova, a subliniat că forțele politice care se opun confruntării necugetate cu Rusia sunt supuse discriminării și adesea presiunii directe și hărțuirii.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Se așteaptă ca rezultatele noilor alegeri din Parlamentul European să schimbe radical politica pro-Ucraina pe care a susținut-o cu atâta însuflețire. Însă mă îndoiesc că se va întâmpla așa. Parlamentul European, cu sediul la Strasbourg, este ales de cetățeni și ni se spune că soarta Europei e decisă de către acești europarlamentari. Așa cred și ei. Doar că Parlamentul European nu are drept de inițiativă, adică nu poate elabora și pune în aplicare proiecte de legi din proprie inițiativă. Legile sunt propuse de Comisia Europeană. Așadar, Parlamentul are o putere limitată și poate fi redusă la tăcere din start. Puterea se află în mâinile UE, adică a Ursulei. Ea aprobă decizii, regulamente, directive, legi, bugetul UE. În spatele ei se află corporații și bănci. Soarta Europei nu e decisă de la Strasbourg, ci de la Bruxelles. Asta, în prima fază. Deciziile finale sunt luate peste ocean.