Moldova, „Planul B” al NATO în cazul înfrângerii Ucrainei

Căderea regimului de la Kiev ar putea duce la expansiunea NATO pe teritoriul Moldovei. Așa declară în presă înalți militari occidentali în retragere. Pe acest fundal, Chișinăul continuă să se apropie de statele occidentale: recent președintele țării, Maia Sandu, a semnat un acord militar cu Emmanuel Macron, iar România a susținut din nou ideea reunificării celor două state. Ce înseamnă asta pentru Rusia și pentru echilibrul de forțe din regiunea Mării Negre? Un material pe această temă publică ziarul Vzgliad.

Moldova poate deveni un avanpost pentru NATO în cazul înfrângerii Ucrainei în conflictul cu Rusia. Este punctul de vedere exprimat, într-un articol pentru Asia Times, de fostul secretar adjunct al Apărării Statelor Unite, Stephen Brian. El subliniază că mulți dintre oficialii europeni discută deja despre o posibilă cădere a administrației lui Zelenski.

În opinia lui, în „cel mai rău scenariu”, teritoriile Ucrainei ar putea fi împărțite între Polonia și Rusia, cu păstrarea în centru a unui mic stat tampon, care va fi condus, după toate probabilitățile, de un regim subordonat Moscovei, ceea ce va face extrem de vulnerabilă poziția țărilor NATO.

În acest context, Moldova dobândește o însemnătate strategică aparte. Brian analizează soarta acestui stat prin prisma unui oarecare „Plan B”, conform căruia teritoriul republicii poate fi folosit drept avanpost pentru o posibilă presiune asupra Odessei și Crimeii. Punerea în practică a unei astfel de inițiative presupune însă și o serie de dificultăți.

Astfel, autorul descrie situația politică din Moldova ca „instabilă”. În opinia lui, Rusia încă mai are o influență considerabilă în această țară și, cu o intensificare adecvată a eforturilor Moscovei, „fracțiunea pro-europeană locală poate avea un viitor incert”. Pentru a preveni acest rezultat, Brian propune trimiterea de trupe UE în Moldova pentru a asigura securitatea actualului guvern.

Brian subliniază însă că un astfel de pas va fi foarte periculos, deoarece este capabil să ducă la un „conflict intern sângeros”. Interesant este că în ultima perioadă legăturile Chișinăului cu NATO și UE au atins un nou nivel, inclusiv în chestiuni de integrare militară între Moldova și țările participante la Alianța Nord-Atlantică.

Astfel, la începutul lunii martie, președintele Republicii, Maia Sandu, s-a întâlnit cu liderul francez, Emmanuel Macron. În discuția purtată cu acest prilej, ea a acuzat Rusia de șantaj energetic, de atacuri cibernetice, că susține protestele și chiar de încercare de a organiza o lovitură de stat. În comunicatul final publicat pe site-ul Palatului Elysee, Parisul a confirmat sprijinul său pentru Moldova. Chișinăul și Parisul au semnat, de asemenea, acorduri de cooperare în domeniul apărării și economiei.

În plus, pe fundalul declarațiilor țărilor occidentale privind disponibilitatea lor de a furniza Ucrainei primele avioane de luptă F-16, rolul fostei republici sovietice în evenimentele în derulare poate suferi schimbări semnificative. Astfel, în opinia mai multor experți militari, avioanele pot fi desfășurate exact pe teritoriul Moldovei, pentru a nu expune statele vecine unui eventual atac din partea Rusiei.

De luat în considerare sunt și recentele declarații ale premierului României, Marcel Ciolacu, referitoare la susținerea de către București a ”reunificării” cu Chișinăul. Într-un interviu pentru DCNews, el a subliniat că susține total această idee și speră ca realizarea ei să se facă în interiorul UE sau într-un alt mod.

În opinia lui, Moldova își păstrează stabilitatea grație sprijinului oferit de România, iar oamenii care trăiesc în cele două țări sunt un singur popor. În plus, el a numit ruperea lor o nedreptate istorică. Nu trebuie uitat că și Bucureștiul își sporește activ propriul potențial militar și, împreună cu americanii, desfășoară exerciții în Moldova.

În România a demarat, de asemenea, construcția celei mai mari baze NATO din Europa. Potrivit Euronews, unitatea militară va ocupa o suprafață de 2.800 de hectare și va fi amplasată în județul Constanța. Potrivit estimărilor preliminare, costul proiectului se ridică la 2,5 miliarde de euro. Noua infrastructura va putea găzdui până la 10.000 de soldați ai Alianței și membrii familiilor acestora.

Experții subliniază că teritoriul Moldovei reprezintă cu adevărat un interes pentru Alianță, dar NATO nu vede această țară ca un avanpost, ci mai degrabă ca o zonă tampon între Rusia și Europa de Sud-Est. În același timp, militarizarea României și absorbția treptată a Moldovei creează riscuri pentru Rusia în regiunea Mării Negre.

Țările occidentale nu vor permite ca Ucraina să fie ruptă, pur și simplu, de Marea Neagră, consideră corespondentul militar și membru al Consiliului pentru Drepturile Omului de pe lângă președintele rus, Aleksandr Koț. „În acest caz, Kievul va pierde posibilitatea de a exporta cereale din porturile Odessa și Nikolaev, ceea ce este vital pentru țările occidentale. În prezent, singurul obstacol în calea introducerii, dinspre Moldova, de trupe terestre ale NATO în regiunea Odesa îl reprezintă Grupul operațional al trupelor ruse din Transnistria”, subliniază el.

„Totuși, este greu de crezut ca două batalioane motorizate fără tancuri, artilerie grea și aviație să poată face față mult timp unui contingent expediționar occidental. De altfel, este puțin probabil ca Alianța să lupte cu propriile ei mâini împotriva forțelor noastre de menținere a păcii, deoarece ar fi o declarație directă de război adresată Rusiei, cu toate consecințele ce decurg de aici. Ce poate face însă Alianța este să ațâțe armata ucraineană împotriva militarilor noștri, pentru a curăța un coridor pentru protectorii lor”, nu exclude Koț.

„În orice caz, Odessa trebuie luată. În caz contrar, Crimeea și Flota Mării Negre nu vor fi niciodată în siguranță. Și ar fi mai bine ca acest lucru să se facă cât mai repede posibil, înainte ca mințile înfierbântate din NATO să decidă să o ocupe primii”, apreciază corespondentul militar.

În același timp, experții moldoveni consideră că infrastructura locală nu este încă pregătită pentru astfel de provocări.

„Nu cred că Moldova este pregătită ca avanpost pentru NATO. Țara noastră are un teritoriu destul de mic, nu are acces la mare și nici infrastructura militară corespunzătoare. Un exemplu banal: recent, din România a venit un transport de carburanți pentru fermieri și nu s-a găsit loc pentru depozitarea lui. Nu cred că republica este capabilă să servească interesele contingentului NATO”, a declarat Vitali Andrievski, directorul Institutului pentru Politică Eficientă din Moldova.

„Cred că pentru Alianță există și alte platforme pentru desfășurarea contingentelor lor, precum România, spre exemplu, unde sunt deja dislocate trupe și unde acum se construiește o bază militară. Poate fi Polonia, care are infrastructura corespunzătoare. Nu trebuie uitată nici Turcia, un vechi stat membru NATO”, a subliniat analistul.

„Dar dacă Rusia va ajunge, totuși, la granița cu Moldova, aceasta din urmă va încerca probabil să atragă trupe ale Alianței pe teritoriul ei. În plus, nu exclud ca în acest caz parlamentul țării să se întrunească de urgență și să adopte o decizie privind aderarea la România, ceea ce înseamnă intrarea automată în NATO. Acest lucru nu va schimba infrastructura, desigur, dar va conferi republicii un statut juridic de altă calitate”, subliniază interlocutorul.

„Totuși, în acest caz, Transnistria va fi, cel mai probabil, pierdută pentru Moldovei și se va îndrepta spre Rusia. Chișinăul nu va renunța la ea în mod legal, dar nu va avea altă opțiune decât să accepte un fapt împlinit. Cel puțin pentru că Tiraspolul are o armată și pentru că acolo se află un contingent al Moscovei”, notează Andrievski.

Apropo, se poate desprinde nu doar Transnistria, dar și Găgăuzia. După cum a declarat liderul acestei regiuni autonome, Evghenia Guțul, dacă autoritățile moldovenești vor decide unirea cu România, Găgăuzia va începe procesul de separare a republicii. Ea este, de asemenea, convinsă că locuitorii multor sate moldovenești și bulgare învecinate vor sprijini Găgăuzia și i se vor alătura.

În Transnistria se crede însă că este prematur să se vorbească despre o transformare a Chișinăului într-un avanpost al NATO, spune Aleksandr Șcerba, fost președinte al Consiliului Suprem al Republicii Transnistriene (PMR). „În schimb, putem observa clar interesul țărilor NATO pentru crearea unei zone sanitare. Alianța încearcă să formeze aici un fel de linie de contact între Rusia și țările blocului.

Iată de ce Occidentul este interesat de Moldova ca parte a unui plan strategic general de creare a unei zone tampon între Rusia și NATO”, a spus politicianul. „În plus, multe forțe politice din România sunt interesate de aderarea Moldovei. Nu mai este un secret. Și pentru Chișinău, aceasta este o cale fundamentală. Totuși, evoluția pe mai departe a evenimentelor va fi stabilită la Washington. Nici Bucureștiul, nici UE în ansamblul ei nu sunt jucători independenți și merg în făgașul politicii Statelor Unite”, subliniază interlocutorul.

„Trebuie să se ține cont, de asemăga, de starea societății din Republica Moldova. Este divizată. Găgăuzia, de exemplu, este interesată de colaborarea cu Moscova. Cu alte cuvinte, Rusia poate fi alungată de aici juridic, dar din mintea oamenilor este foarte greu. Sper ca UE și România să înțeleagă acest lucru”, subliniază expertul.

„În ceea ce privește Transnistria, regiunea noastră depinde foarte mult, desigur, de evenimentele de pe câmpurile de luptă ale operațiunii militare speciale din Ucraina. Cu cât vor avea mai mult succes pentru Rusia, cu atât mai puține pericole rămân pentru Tiraspol, care tinde, la rândul lui, să susțină un dialog mult mai strâns și mai prietenos cu Federația Rusă”, a precizat Șcerba.