Putin, despre rachete Taurus, alegeri din SUA și riscul unei conflagrații nucleare (II)

Propunem atenției cititorilor partea a două a fragmentului din recentul interviu dedicat politicii externe și acordat de președintele Vladimir Putin jurnalistului Dmitri Kiselev, director general al Agenției ”Rossia Segodnia”/Russia Today (în imagine).

”D. Kiselev: – Și tot acest joc al Germaniei cu Taurus? Scholz spune „nu livrăm”, dar sunt forțe care insistă că rachete Taurus trebuie trimise în Ucraina, în timp ce britanicii vin cu propria lor inițiativă: haideți să le tranzităm prin Anglia, noi suntem gata să le trimitem. Obiectivul este Podul Crimeii, generalii germani planifică deja operațiuni și, după cum am auzit, nu este doar Podul Crimeii, mai sunt și bazele militare din adâncul, cum afirmă ei, teritoriului rus. Cineva susține chiar că aceste rachete ar putea lovi Kremlinul. În general, nu sunt prea acaparați de visele lor?

V. Putin: – În primul rând, sunt fantezii, se încurajează singuri. În al doilea rând, se străduiesc să ne sperie.

În ceea ce privește Germania, acolo există și probleme de natură constituțională. Ei spun corect că dacă Taurus va nimeri acea parte a Podului Crimeii care este, fără îndoială, chiar și conform noțiunilor lor, teritoriu rusesc, acest lucru înseamnă încălcarea Constituției Republicii Federale Germania.

Problema este că opoziția din Germania se comportă mult mai agresiv. Să vedem până unde vor reuși să se înțeleagă. Urmărim cu atenție această evoluție. Rachete britanice și americane se folosesc deja. Acest lucru nu schimbă situația de pe câmpul de luptă. Da, ne provoacă daune, desigur, este evident acest lucru. Dar, în esență, nu schimbă cursul ostilităților militare și consecințele care inevitabil vor veni pentru partea adversă.

Acum auzim asta în aceeași Germanie. Atât postul dumneavoastră de televiziune, cât și posturile străine, posturile germane arată câte rachete au în stare de funcționare, câte mai trebuie îmbunătățite, modernizate și așa mai departe. Să muncească. Cum bine ați spus, există lucruri la care trebuie să se gândească. Cine-i mai deștept, acela se va gândi.

D. Kiselev: – Dar noii membri NATO – Finlanda și Suedia, pe ce s-a făcut, în general, schimbul? Ministrul suedez de Externe, Tobias Billström, le-a spus, dintr-o dată, turcilor că Suedia este împotriva ca baze NATO să fie pe teritoriul suedez. Să nu fi înțeles oare în ce s-au băgat? Ce s-a întâmplat cu ei?

V. Putin: – Asta trebuie să-i întrebați pe ei, eu nu știu. Am avut relații destul de bune, relații stabile cu aceste țări, și cred că au beneficiat mai mult de pe urma statului de neutralitate, pentru că conferă anumite avanaje, fie și ca platformă de negocieri pentru a reduce starea de tensiune din aceeași Europă.

Cu Finlanda am avut, în general, relații ideale, pur și simplu ideale. Nu a existat nici o pretenție una față de cealaltă, mai ales teritorială, ca să nu mai vorbim de alte domenii. Nici trupe nu am avut, am retras toate trupele de acolo, de la granița ruso-finlandeză. De ce au făcut asta? Cred că pornind de la rațiuni strict politice. Probabil își doreau să fie membri ai vreunui club occidental, sub o oarecare „umbrelă”. La ce le trebuie, sincer vorbind, nu înțeleg. Din punctul de vedere al asigurării propriilor interese naționale, este un pas absolut lipsit de rațiune. Cu toate acestea, decizia le aparține, așa au decis ei.

Nu am avut trupe acolo, dar acum vor fi. Nu existau acolo sisteme de distrugere, acum vor apărea. Pentru ce? Relațiile noastre economice au fost foarte bune. S-au folosit de piața noastră de desfacere, noi cumpăram multe de la ei. Ce era rău în asta? Dar acum situația se va schimba. Cu multele lor produse, alte piețe nu prea au nevoie de ele, pe ale noastre nu le mai primesc. Nu înțeleg.

D. Kiselev: – Între timp, în SUA…

V. Putin: – Știți, este o chestiune care ține de viața de zi cu zi, dar totuși. În ultimii ani, rublele rusești erau acceptate și la Helsinki și cu atât mai mult în zonele de graniță ale Finlandei. Inclusiv la Helsinki, în marile supermarketuri puteai cumpăra orice produs doreai pentru ruble. Toate anunțurile erau acolo în rusă.

D. Kiselev: – Acum, zonele de graniță de acolo dau faliment, pur și simplu.

V. Putin: – Exact. De ce spun toate astea. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, era foarte bine – prețurile la imobiliare se mențineau la un nivel destul de bun. Din punct de vedere economic a fost bine, dar au fost, se pare, forțe, destul de conservatoare de dreapta, naționaliste, cărora nu prea le-a fost pe plac această apropiere de Rusia. Unii chiar au considerat că acest lucru este excesiv: de ce rușii cumpără case și apartamente? Totul în jurul nostru este în rusă…

Nu este ceea ce cred, eu chiar știu că, la nivelul vieții de zi cu zi a început să crească o astfel de rusofobie. Poate și unele forțe politice din țară au decis să profite de această deformare internă. Întreg acest cumul de factori a condus la această decizie. Așa mi se pare, dar nu pot să afirm în proporție de 100%. În orice caz, acest lucru cu siguranță nu îmbunătățește deloc situația din punctul de vedere al securității, atât în ​​relațiile bilaterale, cât și în Europa în ansamblul ei.

D. Kiselev: – Dar, între timp, în Statele Unite se desfășoară o intensă cursă electorală pentru alegerile prezidențiale. Iar fără dumneavoastră nu se poate. Aveți o participare invizibilă, deoarece sunteți pomenit de fiecare dintre candidații partidelor Republican și Democrat în discursurile lor, argumentează. Asta este impresia, sunteți tot timpul în paginile ziarelor și în titlurile știrilor de la televizor și sunteți un argument în campaniile electorale ale fiecăruia. Mai turnați și gaz peste foc.

Vladimir Putin: – Cum așa?

D. Kiselev: – Declarând că unul dintre candidați ne convine mai mult. În general însă, dacă un președinte din altă țară afirmă că un candidat dintr-un alt stat este mai convenabil, asta înseamnă un amestec clasic în alegeri. În general, în ce măsură vă amestecați în alegerile americane spunând că, pentru noi, Biden este mai convenabil pentru noi? Și în ce măsură este acest lucru adevărat? Este trolling sau ce este asta?

V. Putin: – Nu, știți, voi spune acum un lucru care va demonstra că nimic nu se schimbă în preferințele mele. Asta a fost primul lucru.

Doi. Noi nu ne amestecăm în nici un fel în alegeri, și, așa cum am spus de multe ori, vom lucra cu orice lider căruia poporul american, alegătorul american, îi va acorda încredecare.

Iată însă ce este interesant. Încă din ultimul an de activitate ca președinte, domnul Trump, candidatul de astăzi la președinție, mi-a reproșat că îl simpatizez pe Biden. Asta a fost acum mai bine de patru ani. Chiar așa mi-a spus într-una dintre discuțiile noastre. Îmi cer scuze, voi spune exact ce a zis: „Tu vrei să câștige ”somnorolul Joe”. Așa mi-a spus când încă era președinte. După care, spre surprinderea mea, au început să-l persecute pentru că l-aș fi susținut, chipurile, drept candidat. O tâmpenie totală.

În ceea ce privește actuala situație electorală, ea capătă un caracter tot mai necivilizat. Nu aș vrea să fac vreun comentariu în acest sens.

Dar cred că este absolut sigur, este evident pentru toți să sistemul politic american nu poate pretinde la titularura de democratic în toate sensurile ale acestui cuvânt. 

D. Kiselev: – Sincer să fiu, preferința dumneavoastră pentru Biden sună, pentru mine, destul de straniu. În ultimă instanță, în 2011, când Biden a venit la Moscova, vă convingea să nu mai candidați la președinție.

Vă amintiți momentul? Atunci, el a povestit despre cum s-a întâlnit cu opoziția rusă la Spaso-house. A scris și Garry Kasparov despre asta, că Biden a relatat acel episod, cum a venit el la Casa Albă rusă, la premierul Putin și a încercat în fel și chip să-l convingă să nu candideze la președinție și cum a încercat să organizeze la noi o „Primăvară arabă”. Cu alte cuvinte, Biden nu vă prea avea la suflet încă de atunci. Aveți un astfel de duel istoric cu el. Sau pentru dumneavoastră a trecut totul?

V. Putin: – Sincer să fiu, nu am acordat prea multă atenție acelui moment.

D. Kiselev: – A trecut, nu? Nici măcar nu ați acordat prea multă atenție.

V. Putin: – Un fel de duel…

D. Kiselyov: – Adică pentru el era ceva serios, pentru dumneavoastră nu.

V. Putin: – Este exact un semn de amestec…

D. Kiselev: – Da, este 100% un amestec pe față.

V. Putin: …în procesele noastre politice interne. Am vorbit de multe ori, am spus de multe ori: „Nu vom permite nimănui să facă asta”.

D. Kiselev: – Bine. Dacă nu mai vorbim de amestec, de bătălii electorale, dar faptul este că escaladarea continuă. Senzația este că ambele superputeri – Rusia și SUA – joacă ceea ce în America se numește „сhicken game”: când puii de găină sar unul la celălalt, este un joc la ei, când tineri la volanul mașinii zboară unul spre celălalt și cine întoarce primul. Se pare că nimeni nu vrea să întoarcă mașina. Deci, o ciocnire este inevitabilă?

V. Putin: – De ce? În Statele Unite s-a anunțat, iată, că nu au de gând să trimită trupe. Știm cum au fost numiți cândva trupele americane pe teritoriul Rusiei – intervenţionişti. Așa le vom trata, chiar dacă apar pe teritoriul Ucrainei, iar ei înțeleg acest lucru. Am spus că Biden este un reprezentant al școlii politice tradiționale, iar acest lucru se confirmă. Dar, pe lângă Biden, sunt și o grămadă de alți specialiști în domeniul relațiilor ruso-americane și în domeniul descurajării strategice.

De aceea nu cred că totul va duce la o ciocnire frontală. Dar suntem pregătiți pentru asta. Am spus de multe ori, pentru noi este o chestiune de viață și de moarte, iar pentru ei este o chestiune de îmbunătățire a poziției lor tactice în configurația mondială, în lume în general, iar în Europa în special, păstrându-și statutul printre aliții lor. Și acest lucru este, de asemenea, important, dar nu atât de mult cum este pentru noi.

D. Kiselev: – Interesant, ați spus că suntem pregătiți pentru asta. Filosoful Aleksandr Dughin, specialist în geopolitică, îndeamnă să ne pregătim direct și practic pentru un război nuclear. „Și cu cât suntem mai bine pregătiți, cu atât mai mică devină probabilitatea unui astfel de război”, spune Aleksandr Dughin. Cum poți fi, în general, pregătit pentru așa ceva? Suntem cu adevărat pregătiți pentru războiul nuclear?

V. Putin: – Din punct de vedere militar și tehnic, suntem, desigur, pregătiți. Ele [trupele] se află în stare permanentă de pregătire pentru luptă. Acesta este primul aspect.

Al doilea. Este tot o chestiune general recunoscută – triada noastră nucleară este mai modernă decât orice altă triadă, iar o astfel de triadă avem, în realitate, doar noi și americanii.

Am progresat mult mai mult în această direcție. Triada noastră este mult mai modernă, toate componentele nucleare. Privite în ansamblu, la transportatori și obuze există aproximativ o paritate, dar componențele noastre nucleare sunt mai moderne.

Toți știu acest lucru, toți specialiștii. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să ne măsurăm doar după numărul de purtători și focoase, dar trebuie să știm acest lucru. Iar cei care au nevoie de astfel de date, repet – experți, specialiști, militari – ei sunt la curent cu toate.

Acum ei și-au propus să ridice nivelul de modernitate, de noutate, au planuri în acest sens. Și noi suntem la curent. Ei își dezvoltă toate componentele, la fel și noi. Ceea ce nu înseamnă, după părerea mea, că sunt pregătiți să declanșeze mâine acest război nuclear mâine. Dacă vor, ce-i de făcut? Noi suntem gata.

D. Kiselev: – Poate pentru a fi mai convingător, ar trebui, la un moment dat, efectuate teste nucleare? În ultimă instanță, nu avem restricții internaționale în acest sens.

V. Putin: – Există un tratat care interzice teste de acest fel, dar, din păcate, Statele Unite nu l-au ratificat. Prin urmare, pentru a respecta paritatea, am retras această ratificare. Având în vedere că tratatul nu a fost ratificat de Statele Unite, nu a intrat definitiv în vigoare, deoarece nu a strâns numărul necesar de ratificări, dar cu toate acestea respectăm aceste acorduri.

Știm că Statele Unite analizează posibilitatea efectuării unor astfel de teste. Asta pentru că, atunci când apar focoase noi, ele trebuie, după părerea unor experți, testate în mod natural, nu doar pe computer. Astfel de idei plutesc în anumite cercuri din Statele Unite, cunoaștem acest lucru.

Și noi ne uităm. Dacă vor efectua astfel de teste – nu exclud, nu este obligatoriu, dacă avem sau nu nevoie, mai trebuie să ne gândim, dar nu exclud că și noi vom putea proceda la fel.

D. Kiselev: – Dar suntem pregătiți din punct de vedere tehnic?

V. Putin: – Da, suntem mereu pregătiți. Vreau să fie clar că nu este vorba despre tipuri convenționale de arme, este vorba de acel tip, de acele trupe militare care se află în permanentă pregătire pentru luptă.

D. Kiselev: – Vladimir Vladimirovici, și totuși în momentele dificile, nu știu, anul trecut pe front în legătură cu Harkov sau Herson, v-a trecut prin minte gândul la arme nucleare tactice?

V. Putin: – De ce? A fost la propunerea comandamentului de la acea dată al grupului, noi am luat decizia de retragere a trupelor din Herson. Dar acest lucru nu a însemnat că la noi, acolo, frontul se prăbușește. Nici pe departe nu a fost așa. S-a procedat astel pur și simplu pentru a evita pierderi inutile în rândul efectivului militar. Asta e tot. A fost principalul motiv, deoarece în condiții de desfășurare a acțiunilor de luptă, când era imposibil să fie asigurată o aprovizionare completă a grupului situat pe malul drept [al Niprului], am fi suferit, pur și simplu, pierderi nejustificate de oameni. Din acest motiv, s-a decis redislocarea pe malul stâng.

Corectitudinea acestei alegeri a fost confirmată de ceea ce a încercat să facă comandamentul ucrainean în unele zone de pe malul stâng, în aceeași așezare Krânki: au trimis acolo oameni ca într-un malaxor, pur și simplu. Atât. În ultimul timp, alergau deja desculți, în cel mai direct sens al cuvântului. Au încercat să le furnizeze muniție cu bărci de mare viteză și cu drone. Cum se cheamă asta? Pur și simplu sacrificare, i-au trimis la sacrificare.

L-am întrebat, la un moment dat, pe șeful Statului Major General, nu e nimic secret, i-am spus: „Ascultați, ce credeți, cine ia astfel de decizii de partea cealaltă? Până la urmă, cel care ia hotărârea înțelege că trimite oameni [peste Nipru] la moarte sigură?” El spune: „Înțelege”. Eu spun: „Totuși, cine ia decizii, de ce fac așa? Este lipsit de sens”. – „Lipsit de sens din punct de vedere militar.” Eu spun: „Dar din ce punct de vedere” „Nu știu”, spune, „probabil conducerea politică superioară, pornind de la considerente politice, de la ideea că au vreo șansă să spargă apărarea noastră, că există vreo șansă de a obține bani în plus, făcând referire la faptul că au pe malul stâng un fel de cap de pod, că există o șansă de a-și expune frumos poziția la întâlniri internaționale”…

Dar, apropo, prizonierii care au fost luați acolo, cei care s-au predat, ei spun că nici măcar nu au știut în ce situație nimeresc. Să admitem că trimit noi unități acolo și spun: „Este acolo o apărare stabilă, haideți să continuăm, dați o mână de ajutor”. Nici măcar pe malul stâng nu au mai putut ajunge.

D. Kiseliov: – O tragedie.

V. Putin: – Una naturală. Din punct de vedere uman, categoric. Prin urmare, de ce să folosim arme de distrugere în masă? Nu a existat niciodată o asemenea necesitate.

D. Kiselev: Adică un asemenea gând nu v-a trecut prin minte?

V. Putin: – Nu. Pentru ce? Armele există pentru a fi folosite. Avem principiile noastre, care spun ce? Că suntem gata să folosim arme, inclusiv orice arme, inclusiv cele menționate de dumneavoastră, dacă este vorba despre existența statului rus, despre prejudicii aduse suveranității și independenței noastre. Totul este precizat în Strategia noastră. Nu am modificat-o…”