Corneliu Vlad: Kievul insistă pe război, dar n-are arme și trupe destule, nici ajutor străin asigurat

Corneliu VLAD

Combatanții occidentali „prin procură” (deocamdată?) ai războiului din Ucraina se întreabă tot mai insistent cum pot ieși cât de cât onorabil din confruntare și în ce stare vor lăsa regimul de la Kiev.

Colapsul aventurii militare a Kievului se conturează tot mai clar. Cum să lupți fară armamentul și combatanții absolut necesari într-un război care are toate (ne)șansele să se prelungească, dacă excluzi categoric o variantă negociată insistând pe pretenții nerealiste, care n-au nicio șansă să fie acceptate?

Singurul fir de pai de care se mai agață Kievul a rămas ajutorul străin. De arme, de bani, de sprijin politico-diplomatic etc.

Dar sponsorii occidentali ai războiului par tot mai copleșiți de „oboseala războiului”.

Ajutor american, al NATO, al UE? Mult anunțatul aflux de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari, introdus de administrația Biden la sfârșitul anului trecut, întârzie să fie adoptat de Congres, chiar dacă susțînătorii săi pledează insistent pe ideea că acest ajutor este de o importanță vitală, chiar existențială.

„Dar ce efecte ar putea avea acest nou pachet de asistență militară asupra fronturilor de luptă din Ucraina?”, se întreabă universitarul Mark Episkopos de la Institutul american Quincy.

Efortul militar străin pentru Kiev l-a depășit și pe cel din războiul din Vietnam, dar Ucraina e un adevărat butoi al Danaidelor în care tot bagi și bagi, arme și dolari, dar rezultatele tot eșecuri rămân.

Mai grav este că promisul pachet de ajutor ar trebuie să atenueze foamea crescândă de obuze a Ucrainei, dar banii nu se traduc direct în muniții ușor disponibile.

Nu este clar câte obuze fac și cât de repede le pot trimite SUA Ucrainei. Institutul britanic RUSI estimează că Rusia trage 10.000 de obuze de artilerie pe zi. Iar producția anuală europeană până în februarie 2023 a totalizat doar 300.000 de obuze, adică aproximativ cât a cheltuit Rusia în fiecare lună în Ucraina.

Rusia, despre care se crede că a produs aproximativ 2 milioane de obuze de artilerie în 2023, și-a depășit omologii occidentali cu o rată de șapte la unu, potrivit unei evaluări ale informațiilor estoniene.

Josep Borrell, diplomatul nr. 1 al UE, a ținut de altfel să remarce că Europa nu poate suporta singură povara sprijinirii Ucrainei. Iar Statele Unite, cu o noua Administrație Trump, și-au anunțat intenția de a precipita încheierea războiului.

Și totuși, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba declară cu dezinvoltură că Ucraina are nevoie de 2,5 milioane de obuze în acest an – adică aproximativ 208.000 pe lună – pentru efortul de război, sugerând astfel o rată de utilizare a obuzelor pe care Occidentul pur și simplu nu o poate asigura pe termen scurt și mediu.

Pe lângă deficitul său cumplit de muniții, Kievul se confruntă și cu un deficit tot mai mare de trupe. Președintele Zelenski a lansat o strategie de mobilizare posibilă, dar pe fondul diviziunilor interne în creștere, esuează. Iar ideea, mai nouă, a președintelui Macron de a trimite trupe din state ale NATO în Ucraina e una dintre cele mai riscante formule de a evita dezastrul.

Numărul de mercenari străini a scăzut de la vârful de 20.000 de la începutul anului 2022, decesele de pe front anunțate de Zelenski sunt considerabile, iar tendințele de depopulare masiva conduc la colaps demografic.

Apar, apoi, efectele de ordinul doi ale unui război total prelungit și costisitor; un program de mobilizare mai amplu ar scoate și mai mulți oameni din forța de muncă, punând în presiune și mai mult pe economia precară de azi a Ucrainei.

“Prăbușirea Kievului este, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse în 2022, acum o posibilitate distinctă, scrie comentatorul sus menționat. ”Ce poate realiza pachetul de ajutor de 60 de miliarde de dolari în lumina acestor realități sumbre? – se întreabă el. Va ajuta probabil Ucraina să încetinească ritmul acțiunilor trupelor ruse. Dar nu va preveni amenințarea continuă a unui colaps, ci doar va mai oferi armatei ucrainene înca vreo câteva luni. Insă, a observat senatorul JD Vance (R), nu va schimba fundamental realitatea de pe câmpul de luptă”.

E adevărat că a recunoaște limitele ajutorului occidental nu echivalează cu a sista continuarea sprijinirii Ucrainei. Un scenariu în care armata ucraineană se prăbușește, ar face mai dificilă ajungerea la o înțelegere durabilă, scrie comentatorul american. “Dar este la fel de adevărat că orice plan de sprijinire a Ucrainei trebuie să fie cuplat cu o evaluare sobră a ceea ce poate și nu poate fi realizat în această etapă a războiului”.

Președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson a cerut Administrației Biden să articuleze „o strategie clară în Ucraina, o cale de rezolvare a conflictului”. Într-adevăr, este de o importanță vitală să recentram dezbaterea din Ucraina pe obținerea unui consens în jurul unui cadru realist pentru încheierea războiului, este și concluzia analistului Mark Episkopos.