Vladimir Putin acordă un interviu jurnalistului Pavel Zarubin/ Foto: dzen.ru
Declanșator pentru operațiunea militară specială din Ucraina a fost refuzul Ucrainei de a pune în aplicare ”Acordurile de la Minsk”, dar și atacurile asupra Donbassului, a declarat președintele Rusiei, Vladimir Putin, citat de agenția Interfax.
Putin a subliniat că extinderea NATO, inclusiv pe teritoriul Ucrainei, îngrijorează Rusia din motive de securitate, dar nu amenințarea din partea blocului militar a devenit motivul declanșării operațiunii speciale. „Declanșator imediat au fost refuzul total al autorităților ucrainene de astăzi de a duce la îndeplinire Acordurile de la Minsk și neîncetatele atacuri soldate cu numeroase victime asupra republicilor din Donbass, nerecunoscute de noi timp de opt ani – Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk”, a spus liderul de la Kremlin într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin.
Șeful statului a subliniat că, după ce Republicile Populare Donețk și Lugansk (DNR și LNR –n.r.) au solicitat Rusiei să fie recunoscute, iar Moscova, „văzând o lipsă de perspective pentru rezolvarea problemei în cadrul Acordurilor de la Minsk”, a făcut acest pas, încercările Rusiei de a pune capăt conflictului continuă și în ziua de astăzi.
„După cum am spus, nu noi am început războiul, noi doar încercăm să-l oprim. În prima etapă, am încercat să facem acest lucru prin mijloace pașnice – Acordurile de la Minsk. Dar, după cum s-a dovedit ulterior, ne-au dus de nas și de această dată”, a menționat Putin.
El a amintit că fostul cancelar german, Angela Merkel, și fostul președinte francez, Francois Hollande, au recunoscut „direct și public” că nu aveau de gând să pună în aplicare Acordurile de la Minsk, ci pur și simplu câștigau timp pentru a pompa arme suplimentare în Ucraina. „Singurul lucru pe care îl putem regreta este faptul că nu am început acțiunile noastre active mai devreme, considerând că avem de-a face cu oameni de treabă”, a conchis Putin.
Acordurile de la Minsk au fost încheiate în 2014–2015 de către Grupul de contact trilateral pentru soluționarea situației din Donbass, format din reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și OSCE. Acordurile au fost susținute de autoritățile din Rusia, Ucraina, Franța și Germania.
Acordurile au consfințit obligația părților în conflict de a înceta focul, de a renunța la desfășurarea de arme grele în zona tampon și de a face schimb de prizonieri după principiul „toți pentru toți”. Kievul trebuia să adopte o lege privind statutul special al anumitor raioane din regiunile Donețk și Lugansk și să organizeze alegeri în respectivele zone, ținând cont de poziția reprezentanților celor două republici din Donbass. Majoritatea înțelegerilor nu au fost ulterior implementate, părțile învinuindu-se reciproc pentru acest lucru.
Putin a anunțat rezilierea Acordurilor de la Minsk pe 22 februarie 2022, la o zi după ce Rusia a recunoscut DNR și LNR și cu două zile înainte de începerea operațiunii speciale. „Prin eforturile actualelor autorități de la Kiev, totul a fost redus la zero. Prin urmare, Acordurile de la Minsk au fost ucise cu mult înainte de recunoașterea de ieri a republicilor populare din Donbass – și nu de către noi, și nu de către reprezentanții acestor republici, ci de actualele autorități de la Kiev”, a spus atunci șeful statului.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Poate că totul a început în 1990, când președintele american George W. Bush și omologul său german, cancelarul Helmut Kohl, i-au promis președintelui sovietic Mihail Gorbaciov că NATO nu se va extinde spre est dacă Uniunea Sovietică va accepta reunificarea Germaniei. Când URSS s-a destrămat în 1991, liderii americani au decis să renunțe la această decizie. Willy Brandt, fost cancelar german, declarase în 1974, cu câteva zile înainte de demisia lui: ,,Dacă în viitor se va înfăptui unificarea celor două Germanii, acest fapt va fi un lucru delicat pentru Europa." Cred că Gorbaciov ar fi trebuit să fie mai atent la aceste vorbe și în nici un caz să nu se încreadă în americani. Astfel că Bill Clinton a început extinderea NATO. Cu mulți ani înainte de venirea la putere a lui Clinton, Zbigniew Brzezinski propunea un plan prin care NATO ar trebui să se extindă până în Ucraina, declarând că Rusia fără Ucraina va înceta să mai fie o mare putere. Deci, planurile despre extinderea NATO până în Ucraina erau pe masa guvernului american de mulți ani. Vladimir Putin declarase în 2007 că extinderea NATO până la acea dată a fost o înșelăciune a promisiunii din 1990 și că nu trebuia să se meargă mai departe. Minciunile americanilor au continuat și sub președinția lui George W. Bush jr. Acesta s-a angajat să extindă NATO până în Ucraina și Georgia pentru a înconjura Rusia în Marea Neagră. Lovitura de stat din 2014 din Ucraina a fost organizată de CIA, National Endowment for Democracy, USAID și Open Society Foundation, care s-au dus să ,,lucreze" în Ucraina. Persoana de referință a fost Victoria Nuland, acea piază rea pe care o știm. Echipa care o provocat lovitura de stat a fost formată din Joe Biden, Victoria Nuland, Jake Sullivan, Geoffrey Pyatt și Antony Blinken. Guvernul nou ales a fost înarmat cu ajutorul lui Biden și a lui Obama. Despre Acordurile de la Minsk, care au fost ignorate și încheiate cu alte scopuri, n-are rost să mai amintesc. După 7 ani de lupte în Donbass și peste 14.000 de morți, în 2021 Vladimir Putin i-a cerut lui Biden să oprească extinderea NATO și să se angajeze în negocieri cu Rusia, dar a refuzat. Operațiune specială lansată în februarie 2022 a avut și scopul de a aduce Ucraina la masa negocierilor. Zelenski a fost de acord, însă Biden a intervenit oprind acordul-cadru. Nici armamentul, nici sancțiunile și nici contraofensiva planificată de Pentagon și CIA nu au învins Rusia. Pierderile de teritoriu și de vieți omenești, dar și risipa a miliardelor de dolari din banii contribuabililor americani puteau fi evitate cu ușurință. Salvarea Ucrainei este în diplomație, negociere și neutralitate. Toate acestea lipsesc, așa cum lipsește și dorința SUA de a îngheța conflictul. Cum să te încrezi în America și aliații ei, când mint la fel de mult cum respiră?