Sadîr Japarov și Antony Blinken/ Foto: dzen.ru
Comentând o scrisoare a Secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov, a cerut altor țări, inclusiv Statelor Unite, să nu se amestece în treburile interne ale republicii, relatează Kommersant. În mesajul său, șeful diplomației americane s-a declarat îngrijorat în privința unui proiect de lege privind agenții străini care ar putea fi adoptat în Kîrgîzstan.
Domnul Japarov susține că un grup mic, dar „foarte vocal” de ONG-uri finanțate de alte țări „speculează pe marginea propriilor greutăți și persecuții”. Ceea ce obligă, chipurile, structurile străine care le sponsorizează să „le facă pe plac” și „să cheltuiască banii contribuabililor din SUA și UE”. Potrivit președintelui Kîrgîzstanului, aceleași ONG-uri răspândesc ”în rândul populației informații false, neverificate”. Japarov a propus efectuarea unui audit al organizațiilor non-guvernamentale și non-profit finanțate de SUA.
„Vreau, de asemenea, să subliniez că ne pronunțăm pentru o cooperare egală și că suntem gata să lucrăm împreună cu toate țările și partenerii internaționali, inclusiv cu Statele Unite. Singura mea cerere este să nu se amestece în treburile interne ale țării noastre”, a precizat liderul kîrgîz în scrisoarea de răspuns adresată Secretarului de stat al SUA. Sadyr Japarov l-a invitat pe Antony Blinken să viziteze Bișkekul pentru a se convinge că drepturile și libertățile omului „se află sub protecția sigură a Constituției și a legii”. Potrivit președintelui, „dorința de dreptate și libertate este codul genetic al poporului” kîrgîz.
Aflat în dezbatere parlamentară, proiectul de lege prevede introducerea în legislație a termenului de „reprezentant străin” pentru ONG-urile care primesc finanțare străină, precum și crearea unui registru al acestor organizații. Se propune extinderea prerogativelor statului în raport cu ONG-urile, în sensul de a oferi autorităților posibilitatea de a suspenda unilateral activitățile unei organizații timp de șase luni pentru încălcarea legii. În plus, se preconizează interzicerea participării organizațiilor non-profit la orice activități politice – de la investigarea cazurilor de corupție până la participarea la mitinguri.
Sadîr Japarov a subliniat că, prin modul în care a fost conceput, proiectul de lege inițiat de deputați se apropie de conceptul Legii privind înregistrarea agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA), adoptat în SUA în 1938: „Din câteva știm, în legea FARA statutul de agent străin este prevăzut nu doar pentru mijloace de informare în masă, dar și pentru alte persoane juridice și fizice. Nerespectarea acestor reguli – întârzierea înregistrării sau refuzul de fi înregistrat – atrage după sine nu doar sancțiuni administrative, dar și penale. În acest sens, nu poate să nu apară întrebarea: de ce la voi este posibil și la noi nu?”
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Amestecul în treburile interne ale altor state este un lucru obișnuit pentru SUA și unele țări occidentale. Să accepți ajutorul sau colaborarea cu ele, când ești un stat mic, înseamnă sinucidere curată. Pentru că o colaborare nu se va face de la egal la egal, în interesul ambelor țări, ci doar în interesul SUA sau a Occidentului. Iar ajutorul oferit de ele este ca o pânză de păianjen din care nu mai scapi, iar țara ,,ajutată" va fi devorată, pierzându-și libertatea și resursele. Kîrgîzstanul este o țară săracă, a doua cea mai săracă țară din Asia Centrală după Tadjukistan. Din 1936 a făcut parte din URSS. După prăbușirea URSS-ului, economia Kîrgîzstanului a fost grav afectată. Este o țară bogată în resurse minerale, dar săracă în petrol și gaze. Resursele mari de apă și terenul muntos îi permit să producă și să exporte cantități mari de energie hidroelectrică. Sute de migranți kîrgîzi lucrează în Rusia. Guvernul din Kîrgîzstan a încurajat implicarea străină în extracția și procesarea aurului din mina de aur Kumtor și din alte regiuni. Creditorii occidentali, inclusiv FMI, dar și Banca Mondială i-au oferit sprijinul. Frumos din partea lor, dacă acest sprijin este unul cinstit. Însă mă îndoiesc că orice ajutor venit din partea SUA sau a Occidentului este lipsit de interes. Este adevărat, Kîrgîzstanul este o țară săracă dar asta nu înseamnă că trebuie să profiți de situația ei. Președintele Japarov și-a dat seama că toate ONG-urile care se plimbă prin țara lui nu au scopuri umanitare. Tocmai implicarea acestor organizații în activitatea politică și militară a țărilor vizate este misiunea lor. Nu au nimic de-a face cu ajutorul umanitar și cu alte asemenea minciuni în spatele cărora își ascund adevărata activitate. Proiectul de lege inițiat privind agenții străini din Kîrgîztan îl îngrijorează pe Blinken? Îl îngrijorează și faptul că în Kîrgîzstan nu ar fi respectate drepturile și libertățile omului? Se vede că e bine plătit să spună asemenea prostii. Cred că altele sunt ,,grijile" lui (adică ale SUA) privind această țară. ONG-urile, ca și toate organizațiile non-guvernamentale și non-profit finanțate de SUA au alte scopuri decât cele pe care le declară. Japarov a intuit pericolul și prin această lege vrea să asigure securitate țării. Ar fi mai bine pentru Kîrgîzstan să-și îndrepte cooperarea economică spre Rusia și China. Din Vest vor veni mereu nenorocirile, pentru că nu sunt parteneri cinstiți. Proiectul de lege privind înregistrarea agenților străini adoptat în SUA, de care amintește președintele Japarov, este posibil doar în SUA. Egalitatea în lume nu e aceeași pentru toți. Unii sunt mai egali decât alții. Astfel că întrebarea lui Japarov este de prisos.