Corneliu Vlad: Impactul și audiența fară precedent a interviului președintelui Putin

Corneliu VLAD

Impactul spectaculos al interviului acordat de președintele Putin celui mai incitant ziarist american al momentului i-a fascinat într-atâta pe analiștii politici încât mulți dintre ei au remarcat spectacolul mediatic al evenimentului, înainte de a comenta analiza actualei situații internaționale și politica Rusiei pe care le-a expus liderul de la Kremlin.

Prin acest amplu interviu, șeful statului rus a avut prilejul să facă cunoscut publicului larg de pretutindeni poziția și acțiunile Rusiei în acest moment deosebit de complex și tensionat al vieții internaționale în ciuda tuturor obstrucțiilor întâmpinate de interlocutorul său pentru realizarea acestui interviu de referință.

“Numărul de vizionări le depășesc pe cele ale celor mai bine cotați radiodifuzori la nivel mondial, a declarat secretarul de presă al președintelui Putin, Dmitri Peskov. Înseamnă că sarcina principală, ca Putin să fie auzit și văzut, a fost îndeplinită cu succes”, a spus el.

Iar Tony Kevin, un expert australian în politică internațională, a remarcat că interviul de două ore al președintelui Putin cu jurnalistul american Tucker Carlson “i-a permis liderului rus să-și transmită părerile publicului din Statele Unite și din alte țări occidentale, dar semnificația politică a discursului său nu a fost încă evaluată.

Președintele Rusiei a ținut să înceapă cu comentarea celei mai arzătoare probleme a Rusiei în acest moment, criza ucraineană ca focar deschis de conflict care amenință pacea și securitatea internațională. Liderul de la Kremlin a prezentat factorilor de răspundere ai statelor și opiniei publice mondiale cadrul istoric și actual al relațiilor organice ruso-ucrainene, implicațiile sprijinului militar și financiar masiv al SUA și aliaților lor acordat regimului de la Kiev și căile de soluționare a conflictului (cu accent pe obiectivul denazificării Ucrainei).

Trebuie pornit de la faptul că Ucraina este un stat artificial, cu o mare parte din teritoriu care nu i-a aparținut niciodată, inclusiv regiunea Mării Negre, la care s-au adăugat teritorii care aparținuseră Poloniei și o parte din teritoriile care aparținuseră anterior Ungariei și României.

Următorul subiect abordat a fost relațiile Rusiei cu Occidentul după încheierea războiului rece.

“Rusia se aștepta să fie primită în familia frățească a „națiunilor civilizate”, nu s-a întâmplat nimic de genul acesta – a spus președintele Putin, care a adăugat că SUA nu au onorat nici “promisiunea (…) că NATO nu se va extinde spre est”.

După 1991, Rusia s-a pronunțat pentru un nou sistem de securitate în Europa, a sugerat aderarea Federației Ruse la NATO, am propus ca Statele Unite, Rusia și Europa să creeze împreună un sistem de apărare antirachetă, dar Occidentul colectiv și în primul rand SUA au reacționat negativ la toate aceste propuneri.

Relațiile Rusiei cu Occidentul s-au deteriorat în continuare, prin extinderea NATO spre Est, promisiunea făcută Ucrainei și Georgiei de aderare la Alianță și lovitura de stat de la Kiev, făcută cu sprijinul CIA.

Situația din Ucraina s-a deteriorat tot mai mult, până la conflagratie, în ciuda consultărilor pe care Moscova le-a inițiat cu Washingtonul, dar în loc de dialog constructiv, rusofobia a căpătat amploare, iar Rusiei i s-au impus valuri de sancțiuni care nu și-au atins scopul.

“Comerțul nostru este bine echilibrat, reciproc complementar în ceea ce privește tehnologia de vârf, energia, cercetarea și dezvoltarea științifică. Este foarte echilibrat – a subliniat președintele Rusiei. În ce privește BRICS, unde Rusia a preluat președinția în acest an, țările BRICS se dezvoltă, în general, foarte rapid. În 1992, ponderea țărilor G7 în economia mondială era de 47%, în timp ce în 2022 a scăzut, cred, la puțîn peste 30%. Țările BRICS reprezentau doar 16 la sută în 1992, dar acum cota lor este mai mare decât cea a G7”.

În plus, Rusia a fost învinuită că urmărește să atace și alte state. “Nu avem niciun interes în Polonia, în Letonia sau oriunde altundeva”, a declarat categoric liderul rus.

Iar Kievul a ales varianta războiului și “a început să se pregătească pentru o acțiune militară. Ei au fost cei care au început războiul în 2014. Scopul nostru este să oprim acest război. Și nu noi am început acest război în 2022. Aceasta este o încercare de a-l opri”, a precizat președintele Putin.

Și a continuat: “Suntem dispuși să negociem. Este vorba de partea occidentală, iar Ucraina este în mod evident un stat satelit al SUA, este evident. (…) Sprijinul financiar, 72 de miliarde de dolari americani, a fost asigurat. Germania se află pe locul doi, apoi vin alte țări europene. Zeci de miliarde de dolari americani merg către Ucraina. Există un aflux uriaș de arme”.

Mesajul transmis de liderul rus prin acest interviu este unul optimist și încrezător în triumful rațiunii: “Lumea ar trebui să fie un singur întreg, securitatea ar trebui să fie împărtășită, mai degrabă decât destinată „miliardului de aur”. Acesta este singurul scenariu în care lumea ar putea fi stabilă, durabilă și previzibilă. Până atunci, atâta timp cât capul este împărțit în două părți, este o boală, o stare adversă gravă. Este o perioadă a unei boli grave prin care trece acum lumea”.

“Interviul lui Tucker Carlson cu Putin va fi, de departe, cel mai vizionat interviu din toate timpurile”, remarcă ziaristul american Chris Black de la „Citizen Watch Report”, care a consultat principalele institute de monitorizare a mass media.