Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina are loc cu ocazia aniversării Acordurilor de la Minsk

La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU organizează o reuniune pe 12 februarie, dată la care, în 2015, au fost semnate Acordurile de la Minsk, ședința urmând să fie consacrată situației din Ucraina, a anunțat prim-adjunctul reprezentantului permanent al Federației Ruse la ONU, Dmitri Polianski.

„În ziua de 12 februarie – aniversarea adoptării Pachetului de măsuri de la Minsk – am solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a le reamintim colegilor noștri ce șansă istorică au ratat regimul de la Kiev și sponsorii lui pentru o soluționare pașnică a crizei interne ucrainene. Vom vorbi despre cum, din cauza acțiunilor membrilor occidentali ai Consiliului de Securitate, Consiliul a eșuat în implementarea uneia dintre cele mai importante misiuni ale sale – prevenirea crizelor și a conflictelor”, a scris diplomatul pe canalul său de Telegram.

La 12 februarie 2015, participanții la Grupul de contact pentru reglemetarea situației din Donbass au semnat la Minsk un set de măsuri convenite anterior cu liderii celor patru țări din ”formatul Normandia” (Rusia, Germania, Franța și Ucraina) pentru implementarea Acordurilor de la Minsk. Documentul prevedea în primul rând o încetare extinsă a focului și retragerea armelor grele pentru a crea, în regiune, o zonă de securitate cu o lățime de cel puțin 50 km. Realizarea reformei constituționale și descentralizarea puterii în Ucraina au fost, de asemenea, unele dintre principalele prevederi ale documentului.

Negocierile privind punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk au continuat până la începutul anului 2022. Cu toate acestea, Kievul nu numai că a sabotat setul de măsuri, dar a și refuzat categoric dialogul direct cu Republicile Populare Donețk și Lugansk, proclamate în 2014.

Un comentariu al lui Nurgaliev

De la bun început, Ucraina, Franța și Germania nu au intenționat să respecte Acordurile de la Minsk, așa că începerea operațiunii militare speciale a fost inevitabilă, a declarat Rașid Nurgaliev, prim-adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, într-o discuție cu săptămânalul ”Argumentî i faktî”, El a numit cele trei state occidentale drept ”gropari” ai Acordurilor.

„Ar putea un astfel de comportament să ne surprindă? Cu greu. Este de mult evident: ceea ce era considerat proaste maniere în Europa iluminată din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea este acum un principiu de comportament al liderilor țărilor occidentale”, a menționat el.

Oficialul a amintit că fostul cancelar german, Angela Merkel, și fostul președinte francez, Francois Hollande, au recunoscut ulterior în mod deschis că scopul Acordurilor de la Minsk a fost o încercare de a trage de timp și de a înarma Ucraina. Acest lucru a fost confirmat și de fostul lider ucrainean Petro Poroșenko.

Nurgaliev a subliniat că decizia Moscovei de a începe operațiunea specială a fost corectă, ținând cont de poziția politicienilor occidentali. El a adăugat că Occidentul a dat vina tocmai pe Rusia pentru subminarea Acordurilor de la Minsk, deși Occidentul a făcut totul pentru a împiedica Kievul să negocieze cu Moscova.

„Anii de întâlniri regulate în cadrul grupului de contact trilateral, discuțiile despre ”formula Steinmeier” și întâlnirile în ”formatul Normandia” cu scopul de a obține pacea în Ucraina s-au dovedit o imitație a activităților atât din parte conducerii de la Kiev, cât și din partea patronilor lui din Occident”, a spus Nurgaliev.

Țările occidentale trăgeau de timp, pompând arma în Ucraina și pregătind-o pentru o luptă deschisă cu Rusia, a concluzionat el.