Corneliu Vlad: În conflictul din Ucraina, Vestul se retrage, dar tensiunile ruso-occidentale rămân virulente

Corneliu VLAD

Încetarea focului în Ucraina și eventuale negocieri se întrezăresc la orizont. O recunosc și înalți oficiali, și presa bine informată din Occident. Dar pe plan internațional situația continuă să fie tensionată.

Surprinzător și nu prea. Politologi ruși afirmă de mai multă vreme că indiferent cum s-ar termina conflictul ucrainean, relațiile dintrev Rusia și Occident vor avea nevoie de mult timp pentru a reintra pe un făgaș rezonabil.

Încrederea reciprocă între Rusia și Occident nu poate reveni peste noapte și e nevoie de timp pentru a fi restabilite.

Oficialități de la Washington afirma că sancțiunile aplicate Rusiei vor fi menținute în continuare, iar Robert E. Hunter, fost ambasador al SUA la NATO, aprecia într-un articol că „în Statele Unite se formează rapid un consens, aparent împărtășit de administrația Biden, că o nouă confruntare din războiul rece cu Rusia este inevitabilă, indiferent de riscuri, pericole și longevitate”.

Așa se face că pe fondul înfrângerii militare iminente a armatei regimului de la Kiev și al situației interne dezastruoase a Ucrainei, Washingtonul oficial și cercurile occidentale angajate masiv și tot mai direct în sprijinirea echipei Zelenski au lansat o ofensivă politico-diplomatică virulentă, dar și acțiuni concrete împotrivă Rusiei.

Asupra acestui nou pericol atrage atenția, cu toată gravitatea, președintele Putin în câteva discursuri pronunțate în ultimele zile.

Occidentul rămâne ostil Rusiei și încearcă să-i spargă caracterul multinațional vorbind despre „decolonizare” și dezmembrare. Incapabili să o facă cu forța, dușmanii Rusiei ar putea încerca să-și atingă obiectivele prin semănarea discordiei, a avertizat liderul rus.

Dar Rusia va considera orice amestec sau provocare din exterior care vizează provocarea unui conflict etnic sau religios ca pe o „acțiune agresivă” și o va trata „în consecință”, a subliniat el.

La sfârșitul lunii octombrie, a amintit liderul de la Kremlin, guvernele și mass-media occidentale au încercat să descrie Rusia drept stat antisemit, după ce o revoltă în Daghestan, cu majoritate musulmană, a fost incitată de un canal de socializare legat de informațiile ucrainene. Iar vinovații supremi, a spus atunci președintele Rusiei, au fost „elita guvernantă a SUA și a sateliților săi”.

„Russofobia și alte forme de rasism și neonazism au devenit aproape ideologie oficială a elitelor conducătoare occidentale. Ele sunt îndreptate nu numai împotriva rușilor, ci împotriva tuturor popoarelor Rusiei: tătari, ceceni, avari, tuvini, bașkiri, buriați, iakuti, oseți, evrei, inguși, mari, altaieni. (…) Repet, acest lucru este îndreptat împotriva tuturor popoarelor Rusiei”, a declarat președintele.

Liderul de la Kremlin a subliniat că o asemenea abordare și o asemenea politică atentează la însăși integritatea și statalitatea statului rus.

„Occidentul nu are nevoie de o țară atât de mare și multinațională precum Rusia”, a explicat președintele, iar diversitatea și unitatea Rusiei „pur și simplu nu se potrivesc cu logica rasiștilor și colonizatorilor occidentali”.