Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală
Corneliu VLAD
La recentul summit virtual al G20, președintele Putin a reamintit că “Rusia nu a refuzat niciodată să negocieze pacea cu Ucraina”. Nu Rusia, ci Ucraina a anunțat public că se retrage din procesul de negocieri, a precizat liderul de la Kremlin.
Referința la imperativul evident și oportunitatea presantă a negocierilor era de așteptat în acest moment, când soluționarea pașnică a conflictului se definește tot mai clar drept singura formulă rațională de curmare a tragediei declanșate în urmă cu aproape un deceniu.
Opinia prevalentă a momentului este că războiul din Ucraina se îndreaptă ineluctabil către înfrângerea militară a regimului de la Kiev, cu sau fără Zelenski în fruntea sa. Capitalele occidentale, obligate de realități, sunt tot mai conștiente că trebuie să găsească un culoar de fugă din conflict și caută formule cât mai puțin neonorabile pentru a se dezangaja din implicarea lor masivă de partea Kievului, pe care îl solicită tot mai distinct să accepte negocieri de pace.
Aceste demersuri au loc pe fondul îngrijorării oficialilor americani și europeni că războiul a intrat în impas, la care se adaugă incapacitatea sau reticența Occidentului de a continua să ofere ajutor Ucrainei. Oficialii americani cred că „Ucraina mai are probabil doar până la sfârșitul anului sau scurt timp după aceea până să înceapă discuții mai urgente despre negocierile de pace”, a relatat postul de televiziune NBC.
Kievul se opune însă cu obstinație negocierilor și pune condiții imposibil de acceptat de Rusia. Moscova afirmă că își va atinge toate obiectivele în Ucraina, iar Kievul susține că vrea să preia controlul asupra întregului teritoriu controlat de Rusia, inclusiv Crimeea și că nu va accepta încetarea focului până când trupele ruse nu vor părăsi teritoriul Ucrainei.
Iar Rusia, estimează agențiile de presă occidentale, controlează în prezent aproximativ o cincime din teritoriul fostei republici unionale ucrainene.
Războiul din Ucraina a ucis sau rănit sute de mii de oameni și a distrus zone întinse. În plus, remarcă Reuters, a declanșat cea mai profundă criză în relațiile Moscovei cu Occidentul de la criza rachetelor din Cuba din 1962. Iar „aliații se tem că SUA se supraextind pe măsură ce conflictele globale se răspândesc”, adaugă un comentariu al agenției Bloomberg.
Industria americană de apărare se străduieste să producă suficiente obuze de artilerie pentru a se asigura că Ucraina poate continua lupta, dar Pentagonul mai are și alte solicitări masive: bombardează ținte în Siria, se preocupă de apărarea aeriană în Orientul Apropiat pentru a proteja trupele în cazul în care războiul Israelului împotriva Hamas se extinde și trebuie să livreze obuze de artilerie Taiwanului, care a intensificat comenzile pentru arme americane.
În capitalele din Europa și Asia, oficialii sunt tot mai îngrijorați că aceste provocări simultane i-ar putea afecta, deoarece solicită capacitatea SUA de a răspunde și „se tem că Beijingul, Moscova și Teheranul nu vor rata deschiderile pe care le creează”, prevede Bloomberg.
Oficiali americani, europeni și ucraineni s-au îngrijorat și de faptul că izbucnirea violenței din Israel va distrage atenția și resursele de la Ucraina.
Dar președintele Biden s-a grăbit să declare că SUA ar putea să facă față simultan tuturor amenințărilor și să-și respecte promisiunile de sprijin. Însă în privat, oficiali ai Administrației recunosc că războiul din Orientul Mijlociu împiedica SUA să se concentreze mai mult pe tensiunea cu China.
„SUA riscă să fie depășite într-un moment periculos de complicat și incert al lumii într-o perioadă în care vedem disfuncții istorice americane, incompetență și diviziune în capacitatea noastră de a guverna”, a spus fostul secretar al Apărării Chuck Hagel.
Iar statele membre ale UE au pierdut circa 1,5 trilioane de dolari din cauza sancțiunilor ample introduse împotriva Moscovei, a declarat ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Grusko.
În 2023, a remarcat el, comerțul între Rusia și statele membre UE s-a ridicat la 417 miliarde de dolari, dar fară sancțiuni ar fi putut ajunge la 700 de miliarde de dolari.
Volumul comerțului Rusia-UE, a adăugat Grusko, a însumat 200 de miliarde de dolari în 2022, dar va scădea sub 100 de miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2023. În 2024 va scădea 50 de miliarde de dolari, după care va cobori spre zero”.
În acest climat încărcat de tensiune, nesiguranță și imprevizibilitate, soluționarea pașnică a conflictului devine pentru tot mai mulți un obiectiv stringent, iar Moscova, constant disponibilă pentru negocieri de pace, formulează condiții obligatorii prealabile tratativelor, remarcă universitarul rus Alla Levcenko.
Simonian: Ofițerul Bennett ar fi putut fi ucis pentru vorbele despre situația din Ucraina Fostul…
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
This website uses cookies.
View Comments
Într-o lume normală n-ar trebui să vorbim despre pace pentru că ea ar exista în mod normal; ar trebui doar să trăim frumos. Dar lumea nu mai este normală. Prin urmare, constatarea lui Marcus Aurelius se potrivește și vremurilor noastre: ,,Nicăieri nu-și găsește omul un adăpost mai liniștit și mai senin decât în propriul lui suflet."