Sociologii au aflat ce consideră rușii că trebuie să fie o victorie în operațiunea militară specială.
În conștiința majorității covârșitoare a rușilor, victoria în operațiunea militară specială are legătură, într-un fel sau altul, de înfrângerea necondiționată a Ucrainei, iar pentru aproape un sfert dintre respondenți victoria ar trebui să însemne alipirea și consfințirea noilor teritorii în componența Federației Ruse, reiese din sondajul de opinie realizat de grupul de cercetare Russian Field. În opinia politologului Aleksandr Asafov, membru al Camerei Civice, la solicitarea căruia a fost efectuat respectivul sondaj, pentru a corespunde acestei ”imagini a victoriei”, rezultatele deja obținute pe parcursul operațiunii speciale mai au nevoie de recunoșterea mondială a noilor subiecte ale Federației Ruse și de lichidarea amenințărilor rămase. În același timp, șeful VȚIOM (Centrul Național de Studiere a Opiniei Publice), Valeri Fiodorov, este de părere că printre ruși nu s-a format, totuși, o imagine unică a victoriei, iar politologul Vladimir Șemiakin consideră că acest lucru oferă autorităților libertate în interpretarea rezultatelor operațiunii speciale, scrie Kommersant.
Sondajul telefonic național a fost realizat în perioada 21–29 octombrie a acestui an, pe un eșantion de 1.611 de repondenți. Eroarea statistică a fost estimată de sociologii Russian Field la 2,45%. Repondenților li s-au pus două întrebări deschise care presupun mai multe variante de răspuns.
Prima întrebare: „În opinia dumneavoastră personală, ce rezultate ale operațiunii speciale militare vor putea fi considerate o victorie pentru Rusia?”
22% dintre repondenți au refuzat sau nu au știut ce să răspundă, restul replicilor fiind împărțite de sociologi în trei grupe principale: cei înclinați să sprijine operațiunea militară specială (70%), cei înclinați spre proces de pace (22%) și „altele” (23%). În a treia categorie au intrat răspunsuri complexe ce nu pot fi încadrate și descifrate, explică Russian Field.
Cercetătorii prezintă, o listă detaliată a răspunsurilor atribuite ca fiind în sprijinul operațiunii speciale. Cel mai popular dintre ele (23%) s-a dovedit a fi definția victoriei ca „alipirea unei părți din teritorii, consfințirea noilor teritorii”. În primele trei au intrat, de asemenea, „victoria Rusiei, capitularea totală a Ucrainei” (13%) și „distrugerea Ucrainei ca țară, includerea Ucrainei în Federația Rusă” (9%). Câte 5% dintre respondenți au menționat fiecare „îndeplinirea tuturor obiectivelor operațiunii speciale”, „distrugerea fascismului” și „un acord de pace în condițiile noastre (recunoșterea noilor teritorii ale Rusiei, statutul de neutralitate al Ucrainei)”, 4% vor considera victorie ”răsturnarea actualei puteri a Ucrainei”, iar 3% ar estima că, pentru asta este necesară „îndepărtarea granițelor NATO”. Același procent de repondenți doresc să fie obținută „demobilizarea, denazificarea Ucrainei”.
După cum explică sociologii, în categoria ”înclinați spre pace”, ei au inclus răspunsuri de genul „pace, pentru ca toți să trăiască” (12,1%), dar și pe cele unde se vorbește direct despre „retragerea trupelor, încheierea războiului” (5,9%). Este adevărat că, în al doilea caz, repondenții nu au precizat până la ce granițe ar trebui retrase trupele (pentru aceste persoane, doar retragerea trupelor, protejarea vieții oamenilor sunt de primă importanță). În acest grup au intrat, de asemenea, răspunsuri în care oamenii au precizat că „în situația dată nu există victorie” (4%).
Russian Field subliniază, de asemenea, că ambele grupuri, atât „al celor înclinați spre pace” cât și „al celor care sprijină operațiunea specială”, se suprapun în multe privințe, deoarece repondenții nu au fost limitati la numărul de răspunsuri. „În general, este un grup stabil de la studiu la studiu: în general, oamenii își exprimă sprijinul, dar ar dori să se termine, să se treacă la negocieri și așa mai departe”, notează sociologii.
A doua întrebare a vizat emoțiile care predomină în anturajul repondenților, iar aici cercetătorii au constatat practic o paritatea a sentimentelor pozitive și negative.
În prima categorie, experții au inclus următoarele răspunsuri: „bucurie, fericire, inspirație, optimism” (22%), „calm, gânduri pașnice” (13%) și, pe ansamblul, emoții „pozitive, bune” (3%). În total, acest bloc de răspunsuri a obținut un punctaj de 38%. Emoțiile negative s-au dovedit a fi ceva mai multe (39%): este vorba despre „frică, neliniște, îngrijorare” (16%), „tristețe, mâhnire, durere, pesimism” (14%), „furie, mânie, iritare” (6%), precum și emoții pur și simplu „negative”, „nesiguranță, confuzie” și „oboseală” (1% fiecare). Un procent de 16% dintre răspunsuri au fost definite de sociologi ca neutre, iar 20% dintre repondenți nu au știut să formuleze un răspuns sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Kommersant amintește că Russian Field îi chestionează în mod regulat pe ruși în legătură cu atitudinea lor față de operațiunea specială. Conform rezultatelor ultimului asemenea sondaj, (16-19 iunie 2023), 58% dintre repondenți au evaluat modul de derulare a operațiunii militare speciale ca fiind de succes pentru armata rusă, în timp ce 21% au exprimat un punct de vedere opus. În același timp, majoritatea repondenților ar susține o ipotetică decizie a președintelui atât cu privire la o nouă ofensivă asupra Kievului (64%), cât și la o trecere la negocieri de pace (72%). Când repondenților li s-a cerut să aleagă singuri între continuarea operațiunii speciale și începerea negocierilor, răspunsurile lor au fost împărțite aproape la egalitate: prima variantă a fost preferată de 45%, a doua de 44%.
Aleksandr Asafov este de părere că, în pofida răspunsurilor diferite, rezultatele studiului arată că printre ruși nu există cu certitudine o „imagine comună a victoriei”.
„Din markerii obținuți se observă sprijinul pentru deciziile și declarațiile liderilor de stat”, este convins politologul. În opinia lui, acest lucru respinge ipotezele experților potrivit cărora cetățenii ar fi obosit de tema operațiunii speciale. „Oamenii și-au format destul de clar și distinct așteptări despre cum ar trebui să se termine și în ce circumstanțe”, a interpretat Asafov rezultatele sondajului. „Kommersant” l-a întrebat și dacă se poate trage concluzia că pentru cei 23% dintre repondenții care sunt gata să considere victorie „alipirea și consfințirea” noilor teritorii, sunt suficiente rezultatele deja obținute de Rusia sub forma primirii a patru noi subiecți ai Federației Ruse. „Este nevoie tocmai de oficializare. Presupun că, după toate probabilitățile, acest lucru înseamnă un fel de recunoaștere mondială. Mai mult, eu cred că răspunsul presupune o înlăturare fără echivoc a amenințării”, a spus politologul.
„Din punct de vedere sociologic nu se poate face o paralelă directă, pentru că întrebarea nu a fost chiar așa. Dar poate fi avansată o asemenea ipoteză pornind de la respectivele răspunsuri”, au răspuns la o întrebare similară reprezentanții Russian Field.
Directorul general al VȚIOM, Valeri Fiodorov, consideră, bazându-se inclusiv pe datele organizației sale, că în societatea rusă nu s-a format „imagine unică a victoriei”.
„Din toate astea se poate spune un singur lucru, și anume că este nevoie de pace cât mai curând posibil, dar trebuie să fie o pace justă. Iar în înțelegerea noastră, o astfel de pace justă include obligatoriu păstrarea de către Rusia a teritoriile care au intrat deja în componența ei”, explică sociologul.
Politologul Vladimir Șemiakin explică diferitele răspunsuri despre imaginea victoriei prin faptul că obiectivele operațiunii militare anunțate inițial sunt pomenite tot mai rar. „Repondenții au acum o anumită libertate în construirea unei imagini a victoriei. Este o întrebare foarte dificilă. Și se poate spune că acum în societate nici măcar nu se știe care este răspunsul „corect” la această întrebare din punctul de vedere al autorităților”, spune expertul. El crede că acest lucru oferă autorităților un oarecare avantaj: „Consider că având o fundamentare suficient de clară și uniformă a propagandei oficiale a faptului că rezultatul obținut este deja o victorie, majoritatea populației va fi de acord cu acest lucru pe termen mediu”. În ceea ce privește acei 23% dintre repondenți care susțin „alipirea de noi teritorii, consfințirea noilor teritorii”, ei sunt aproape gata să recunoască „actualul statu quo” drept o victorie, estimează expertul. „În același timp, actuala imaginea multi-vectorală a victoriei, așa cum reiese ea din studiu, oferă autorităților un cec în alb – atât pentru continuarea operațiunii speciale, cât și pentru finalizarea ei”, adaugă politologul.
Olga SAMOFALOVA În pofida răcirii relațiilor, Uniunea Europeană continuă să cumpere îngrășăminte din Rusia. În…
Echipa președintelui ales Donald Trump consideră foarte ridicată probabilitatea unei escalade nucleare dacă NATO continuă…
Rusia a blocat planul de lucru al Consiliului de Securitate al ONU pentru decembrie propus…
Rusia a învins deja și Ucraina, și NATO, de aceea Moscova nu este îngrijorată de…
Statele cheie ale NATO, inclusiv Statele Unite și Germania, se pronunță împotriva intrării Ucrainei în…
Reprezentanta oficială a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a catalogat drept ”o caricatură…
This website uses cookies.
View Comments
Oameni diferiți cu răspunsuri și trăiri diferite, dar toți doresc victoria armatei ruse și încheierea conflictului. Dacă Zelenski și Biden ar fi de acord cu încheierea unui acord de pace în condițiile impuse de Rusia (fiindcă altfel ar fi de neconceput), atunci totul s-ar termina. Dar pentru că cei doi nu doresc pacea, conflictul de prelungește. Victoria totală a Rusiei va avea loc, cu siguranță. Din punctul meu de vedere, următorii pași ar fi:
- capitularea necondiționată a Ucrainei
- păstrarea teritoriilor care au intrat deja în componența Rusiei și recunoașterea lor oficială
- înlăturarea actualului regim ucrainean de la putere
- arestarea și judecarea lui Zelenski, cât și a celor din anturajul lui, pentru distrugerea țării, pentru trădare și corupție
- toate conturile și bunurile materiale deținute de familia Zelenski să fie confiscate și incluse într-un fond pentru refacerea țării
- alegerea unui guvern democrat
- denazificarea Ucrainei și garanția neutralității ei
- întoarcerea în țară a celor care au emigrat și incluși într-un program de reconstrucție a țării
Acești pași mi se par normali, dar lumea asta nu mai e normală de mult.