De ce Occidentul nu a confiscat până acum activele rusești

Confiscarea activelor Rusiei ar putea determina alte țări, non-occidentale, să-și retragă rezervele de sub jurisdicție occidentală sau să renunțe să mai acumuleze acolo rezerve mari, scrie editorialistul cotidianului Financial Times, Martin Sandbu. În opinia expertului, astfel de demersuri au darul de a destabiliza sistemul financiar global. Cu toate acestea, jurnalistul susține că nu ar trebui să apară probleme juridice legate de confiscarea bunurilor rusești. Detalii pe această temă oferă Gazeta.Ru.

Dacă țările occidentale decid confiscarea activelor rusești, alte state își pot retrage rezervele de sub jurisdicția lor pentru a nu repeta soarta Federației Ruse. Este ceea ce scrie într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul Martin Sandbu. El explică de ce Uniunea Europeană nu a confiscat până acum activele mediului de afaceri rusesc.

În opinia lui, apariția unor eventuale obstacolelde natură juridică, așa cum a anunțat în repetate rânduri Uniunea Europeană, constituie o „justificare îndoielnică”. Sandbu susține că, dacă aspectele legale ale confiscării ar fi motivul ezitării țărilor occidentale, guvernele ar face tot posibilul pentru a le depăși.

„Cea mai serioasă îngrijorare a fost temerea că o confiscarea a bunurilor rusești ar determina alte țări non-occidentale să-și retragă propriile rezerve din Occident în cazul în care în privința lor s-ar aplica, la un moment dat, aceleași sancțiuni”, se arată în articol.

În plus, continuă autorul materialului, decizia de confiscare ar putea destabiliza sistemul financiar global. „Banca Centrală Europeană a lansat politicienilor europeni un avertisment ferm chiar și în privința impozitării companiilor din UE care obțin supra-profituri din activele rusești blocate”, scrie FT.

Se precizeacă că, în cazul în care statele non-occidentale vor dori să-și retragă activele, nu ar avea unde să le plaseze, cu excepția Chinei.

„Oricât de ipocrit sau de egoist ar părea Occidentul în ochii țărilor în curs de dezvoltare, nimeni nu crede, desigur, că Xi Jinping este mai puțin tentat să folosească dependența financiară ca armă”, scrie Sandbu.

În general, nu ar trebui să apară probleme legate de confiscarea activelor rusești, este de părere jurnalistul, care îndeamnă ca problema să nu mai fie amânată. „Indiferent de cum se termină războiul, apelurile de a trata Rusia „în mod rațional” se vor înmulți brusc. Cu atât mai multe sunt motivele pentru a pune acum mâna pe rezervele ei”, argumentează autorul.

Spre deosebire de jurnalistul britanic, oficialii europeni insistă asupra restricțiilor de natură juridică în problema confiscării activelor rusești. După cum a scris The New York Times, citând un raport confidențial al oficialilor UE, nu a fost găsit un „instrument legal solid” de confiscare a activelor înghețate doar pentru simplul motiv că ele se află sub incidența restricțiilor.

În acest sens, Comisia Europeană s-a concentrat până acum pe „cea mai sigură soluție”: direcționarea profiturilor obținute de companiile europene care dețin active către nevoile Ucrainei.

Bani pentru a ajuta Ucraina

În martie 2022, ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a estimat volumul activelor înghețate peste hotare la 300 miliarde de dolari, iar în septembrie 2023, Trezoreria SUA a anunțat că aproximativ 280 de miliarde de dolari din activele rusești au fost înghețate în întreaga lume.

Acum autoritățile UE pregătesc un mecanism de utilizare a profiturilor din active pentru nevoile Ucrainei.

„Am înghețat 211 de miliarde de euro de active rusești, iar în prezent, veniturile obținute din acestea merg doar către anumite instituții financiare ale UE. Vom prezenta curând propuneri de utilizare a încasărilor realizate din reinvestirea acestor fonduri pentru a ajuta Ucraina și a sprijini reconstrucția ei. Aceste fonduri vor fi direcționate către bugetul Uniunii Europene, după care, de acolo, vor fi distribuite pentru nevoile Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la recentul summit UE de la Bruxelles.