Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală
Ucraina se învecinează cu patru țări UE – Polonia, Romania, ungaria, Slovacia – și numai cu Slovacia nu are probleme teritoriale, scrie Vladislav Gulevici, expert în afaceri internaționale, în revista ”Mejdunarodnaia jizn” („Viața internațională”).
Intr-un comentariu intitulat „Ucraina vs vecini: cine datorează „pământuri” și cui?”, autorul rus scrie: „Polonia, România si Ungaria, au revendicari teritoriale față de Ucraina la nivel de identitate istorică și la nivel de politică internă. Uneori, acestea sunt exprimate în spațiul public, ceea ce mărturisește stereotipuri istorice, naționale și psihologice de lungă durată, care sunt în contradicție cu mitologia politică a statalității ucrainene”.
Articolul aminteste ca în timpul vizitei recente a președintelui Zelenski în România, deputatul Diana Șoșoacă a revendicat în mod deschis retrocedarea Bucovinei de Nord și a Sudului Basarabiei, precum si respectarea drepturilor culturale ale minorității române. Ca urmare, țara gazdă a anulat discursul lui Zelenski în Parlamentul român.
Ungaria a cerut în mod deschis autonomie pentru ungurii din regiunea Zakarpatia din Ucraina. Această regiune era cunoscută ca Rus Carpatic, Rus Ugric, ca parte a Cehoslovaciei – Rus Subcarpatică. Ea a devenit parte a Ucrainei în 1944, după ce a fost ani de zile parte a Ungariei. Budapesta dorește să stabilească controlul transfrontalier al regiunii, dar prioritatea pe termen lung este revenirea Zakarpatiei în statul maghiar.
Ungurii sunt minoritatea cea mai problematică pentru Kiev, apreciaza expertul rus. Fiind consolidați ca grup, ei nu sunt predispuși la ucrainizare. Pentru 95%, maghiara rămâne o limbă maternă. „Potrivit rapoartelor, Ungaria se pregătește pentru o desfășurare ipotetică a forțelor de poliție în Zakarpatia în cazul unor circumstanțe neprevăzute, în cazul prăbușirii statului ucrainean”.
Polonia revendică cea mai mare portiune din Ucraina – regiunile Lvov, Ivano-Frankovsk, Ternopol, Rovno, Volîn. Oficial, aceste teritorii sunt considerate o moștenire istorică a uniunii polono-lituaniene („ kresy de est ”). Chiar dacă nu se menționează necesitatea includerii acestor teritorii în Polonia, se vorbește despre importanța menținerii prezenței culturale, religioase și de altă natură poloneze aici.
Teritorial, „ cresy -ul de est” se întinde aproape până la granițele de vest ale Federației Ruse si există hărti istorice despre „teritoriile statului polono-lituanian” – Rzeczpospolita care marchează granițele de est ale acestui stat. „Pentru polonezi, renunțarea la kresy este ideologic imposibilă”, scrie comentatorul rus, care adauga: „Există posibilitatea ca, pe fondul agravării continue a relațiilor dintre Kiev și Varșovia, Polonia să vorbească despre „ kresy de est” într-un mod mai dur”.
„Polonia are mai mult sens strategic să nu ocupe „kresy” din nou, ci să aibă o influență religioasă, politică, culturală și economică, prin „kresy”, asupra Ucraine – contiinua articolul. Politica Varșoviei în acest domeniu este căutarea perpetuă a unui echilibru, fricțiuni și îmbrățișări cu Kiev, ceea ce duce fie la o influență mai puternică a Poloniei în regiune, fie la slăbirea acesteia”.
Acest ton de comunicare cu vecinii l-a dat însăși Ucraina, releva analistul rus. La baza statului ucrainean se află ideologia naționalistă și, după cum se știe, naționalismul găsește dușmani peste tot. „Drept urmare, naționalismul ucrainean, în formatul său tradițional, formuleaza pretenții teritoriale asupra tuturor vecinilor fără excepție”.
În opinia naționaliștilor ucraineni, comenteaza expertul Gulevici, „Rusia, Belarus, R. Moldova, Transnistria, Polonia, Slovacia, România și Ungaria – toate datorează o bucată de pământ Ucrainei. Majoritatea teritoriilor ar trebui să provină din Polonia (optsprezece regiuni din voievodatul subcarpatic) și Rusia (teritorii până în Caucaz)”.
Din acest motiv, subliniaza el, „este cel puțin ciudat să auzim Ucraina plângându-se de vecini, în condițiile în care Ucraina însăși consideră revendicările teritoriale adecvate ideologic în raport cu vecinii în cauză”.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Dacă Polonia și Ungaria ar reuși vreodată să-și recupereze teritoriile revendicate Ucrainei, România nu are nici o șansă. De ce? Simplu. Trebuie privit Guvernul care ne conduce, pe cei din conducerea țării care au o atitudine de slugărnicie jenantă față de Ucraina. Dacă Ungaria și Polonia ar obține teritoriile revendicate, cred că România ar dona Ucrainei alte teritorii românești pentru a-i acoperi ,,paguba" lui Zelenski. Nici măcar problemele românilor din Ucraina nu au reușit (sau nu au vrut?) să le rezolve. Nouă ne rămâne doar să înfășurăm clădirea Guvernului cu steagul Ucrainei.