Monitorizarea scurgerilor de gaze în gazoductele Nord Stream și Nord Stream 2. Fotografierea făcută de aparatul spațial „Kanopus-V”/ Foto: Roskosmos
Danemarca se teme, probabil, că, în cazul unei investigații comnune privind atacurile teroriste asupra gazoductelor Nord Stream și Nord Stream 2, Rusia va afla circumstanțe capabile să dăuneze colabărării cu SUA sau livrărilor de arme în Ucraina, a declarat pentru RIA Novosti ambasadorul Rusiei la Copenhaga, Vladimir Barbin, la împlinirea unui an de la acele atacuri.
Într-un răspuns scris la solicitarea agenției, diplomatul a menționat că, între Danemarca și Rusia în continuare nu există vreo cooperare în investigarea exploziilor produse la cele două conducte. Procuratura regatului explică reticența de a coopera prin faptul că, îndeplinind cererile Moscovei de asistență juridică, „ar putea fi pusă în pericol securitatea națională a Danemarcei”.
„În contextul versiunilor, diverse și care vin în contradictoriu unele cu celelalte, dezbătute în mass-media în legătură cu posibilii organizatori ai sabotajului, această motivație ridică numeroase semne de întrebare. Nu exprimă oare această poziție a Parchetului danez existența, la Copenhaga, a unor temeri că partea rusă ar putea afla ceva care ar crea riscuri pentru cooperarea Danemarcei cu Statele Unite în sfera securității sau pentru livrările daneze de arme către Ucraina? – a spus Barbin.
El nu a exclus că acesta este motivul secretului total în care este învăluită ancheta privind atacurile teroriste asupra gazoductelor Nord Stream.
La sfârșitul lunii septembrie 2022, cele două conducte de export al gazelor rusești către Europa – Nord Stream și Nord Stream 2 au sărit în aer. Germania, Danemarca și Suedia nu au exclus o operațiune de sabotaj. Operatorul Nord Stream, compania Nord Stream AG, a anunțat că distrugerile provocate de deflagații sunt fără precedent și că este imposibil de evaluat cât vor dura lucrările de reparații. Procuratura Generală a Rusiei a deschis un dosar privind un act de terorism internațional.
Jurnalistul american Seymour Hersh, laureat al Premiului Pulitzer, a publicat, pe 8 februarie, propria lui investigație, unde afirmă, citând surse, că dispozitive explozive au fost plasate sub gazoductele rusești în iunie 2022 sub acoperirea exercițiului Baltops de către scafandrii US Navy, cu sprijinul specialiștilor norvegieni. Potrivit lui Hersh, decizia cu privire la operațiune a fost luată de președintele american Joe Biden la capătul a nouă luni de discuții cu reprezentanții administrației care se ocupă de problemele securității naționale. Mai târziu, Pentagonul a declarat pentru RIA Novosti că Statele Unite nu au nimic de-a face cu bombardarea gazoductelor.
În paralel, presa germană scrie periodic despre ”urma ucraineană” în cazul exploziilor de la conductele de gaz.
Europa riscă să se confrunte cu o nouă criză a gazelor pe fondul scăderii rapide…
Președintele Centrului pentru Comunicații Strategice, Dmitri Abzalov, consideră că liderul american, Joe Biden, „agravează serios…
81% dintre ruși au declarat că au încredere în președintele Vladimir Putin, 82% îi evaluează…
Președintele Serbiei a atras atenția liderilor occidentali să nu subestimeze declarațiile liderului rus. Aleksandar Vučić…
Vladimir Putin a avut la Kremlin o consfătuire cu conducerea Ministerului Apărării, cu reprezentanți ai…
La 21 noiembrie președintele Vladimir Putin s-a adresat cetățenilor țării cu un mesaj televizat. Publicăm…
This website uses cookies.
View Comments
Danemarca se teme de ancheta privind atacurile teroriste asupra gazoductelor Nord Stream pentru s-ar afla că știa de intenția distrugerii lor. Cu șase luni înainte de distrugerea lor, adică în luna martie 2022, câțiva membri ai echipei care au planificat acest act terorist, au plecat în Norvegia pentru a se întâlni cu serviciile secrete norvegiene și cu Marina norvegiană. Căutau să stabilească unde anume în Marea Baltică era cel mai bun loc pentru a amplasa explozibilii. Marina norvegiană a găsit rapid locul potrivit în apele puțin adânci ale Mării Baltice, la câteva mile în largul Insulei Bornholm. Cui aparține această insulă? Danemarcei! A fost locul potrivit fiindcă în apele din această zonă nu există curenți de maree importanți, care ar fi îngreunat sarcina de scufundare. Americanii au fost de acord cu acel loc. Americanii și norvegienii au informat oficiali de rang înalt din Danemarca și Suedia despre scufundările din zonă. Că au fost informați în termeni general sau amănunțit, nu pot să spun. Important este că știau. Amănuntele se pot citi în articolul publicat de jurnalistul de investigații Seymour Hersh. De asta se teme Danemarca (dacă se teme cu adevărat) și dacă vreodată această anchetă se va încheia.